Sfânta Parascheva de la Sibiu
Hram mare la Biserica „Sfânta Cuvioasă Parascheva” – Parohia CFR-Triaj Sibiu (zona Broscărie)! Înăuntrul și împrejurul bisericuței de lemn au participat la Sfânta Liturghie joi, 14 octombrie 2021, peste 100 de credincioși de toate vârstele. Parohul Bogdan Bunescu, alături de preoți invitați, au liturghisit și au oficiat un parastas. La final, s-a înconjurat biserica cu torțe, cu praporii, icoana Sfintei Parascheva și sfinte odoare. Credincioșii au fost stropiți cu apă sfințită ca de Bobotează și au primit un corn și un pahar de suc ori vin. S-a cântat de nenumărate ori troparul praznicului. O sărbătoare de o simplitate extremă, departe de fastul mitropolitan de la Iași, dar care mărturisește că și ardelenii o cinstesc pe Sfânta Vineri, ocrotitoarea Moldovei și a României, în general. O parohie cuminte, smerită, în cadrul căreia credința se trăiește viu și direct, ca în primele veacuri creștine. Slavă lui Dumnezeu pentru toate!
Întru tine, maică, cu osârdie s-a mântuit cel după chip; că, luând crucea, ai urmat lui Hristos; şi lucrând, ai învăţat să nu se uite la trup, căci este trecător; ci să poarte grijă de suflet, de lucrul cel nemuritor. Pentru aceasta şi cu îngerii împreună se bucură, Preacuvioasă Maică Parascheva, duhul tău.
Parohia Ortodoxa CFR-Triaj Sibiu – Biserica cu hramul „Sf. Cuvioasă Parascheva”
A. Istoricul comunitǎţii parohiale
În urma evenimentelor din decembrie 1989, a extinderii cartierului sibian Vasile Aaron şi a Zonei Industriale Ştefan cel Mare (Broscărie), s-a simţit nevoia înfiinţării unei noi parohii. Dorinţa a fost împlinită în ianuarie 1992, când a luat fiinţă Parohia Ortodoxă Română CFR Triaj Sibiu, unde a fost numit ca paroh preotul Vasile Ghişoiu. Această denumire s-a dat parohiei deoarece ea cuprinde zona CFR Triaj şi o parte din credincioşii parohiei sunt ceferişti şi pensionari CFR.
B. Istoricul bisericii parohiale Istoria zidirii ei
Biserica parohiei, cu hramul „Cuvioasa Paraschiva”, este situată în partea de nord-est a oraşului Sibiu, la intersecţia străzilor Henri Coandă cu Ştefan cel Mare, zonǎ cunoscutǎ şi sub denumirea de Viaduct. Pentru obţinerea aprobǎrii construcţiei bisericii din partea Consiliului Judeţean un efort considerabil a fost depus de pǎrintele Nichifor Todor, paroh al bisericii din cartierul Trei Stejari, dupǎ ce în prealabil a fost obţinut terenul necesar construcţiei.Faza de început a constituit-o, la îndemnul preotului paroh Vasile Ghişoiu, strângerea de fonduri necesare pentru executarea lucrǎrii, utilizându-se ca spaţiu de slijire un altar de vară, pentru zilele însorite. Primii 50.000 lei cu care s-au început lucrările sfintei biserici au fost donaţi de dl. Ing. Moldovan Ioan-Teddy din Sibiu.
Arhitectura (plan, dimensiuni, materiale de construcţie)
A avut în faza incipientǎ, o fundaţie de beton, peste care a fost ridicatǎ din panouri de lemn biserica, panourile provenind dintr-o sală de mese a CFR-ului din Râureni judeţul Vâlcea. Cu o lungime de 30 m şi o lǎţime de 10 m, la care se adaugă şi un turn clopotniţă, biserica este acoperitǎ cu plăci de azbociment. Biserica, cu hramul „Cuvioasa Paraschiva”, în forma aceasta iniţială, a fost sfinţită la data de 14 octombrie 1993 de cǎtre mitropolitul Antonie Plǎmǎdealǎ împreunǎ cu un sobor de preoţi.Noul edificiu religios a avut în timp o evoluţie. S-a trecut l-a executarea unui înveliş de cǎrǎmidǎ în exterior, cǎrǎmida fiind tencuită şi stropită, pentru protejarea construcţiei. Ulterior s-au adǎugat contraforturi de susţinere pentru protecţia credincioşilor care veneau în număr din ce în ce mai mare la biserică. Pentru interior s-a utilizat pardoseala cu mozaic, pe când pereţii laterali împreunǎ cu tavanul au fost îmbrăcaţi în lambriuri de lemn de brad lǎcuit. Mai amintim cǎ actualul acoperiş al biserici şi clopotniţa este din tablǎ zincatǎ, care înlocuieşte fosta structurǎ prea puţin rezistentǎ la intemperii.Forma locaşului de cult este cea de bisericǎ salǎ. La intrare se gǎseşte un mic pridvor de formǎ hexagonalǎ, dar cu laturi inegale în exterior, pentru ca în interior sǎ aparǎ o formǎ dreptunghiularǎ. Lipsa pronaosului este înlocuitǎ de un naos extrem de spaţios, care se terminǎ cu absida altarului, format din trei laturi. Un iconostas de lemn desparte naosul de altar.În decursul timpului a fost construită o camerǎ pentru încălzirea centrală, una pentru lumânări și alta care deserveşte ca şi capela mortuară pentru credincioșii din parohie. Pe lângă biserică s-au amenajat grădini cu flori și pomi și o frumoasă troiță a Cuvioasei Paraschiva. Alǎturi de familia preotului paroh Vasile Ghişoiu şi a credincioşilor, o contribuţie deosebitǎ, l-a ridicarea şi înfrumuseţarea bisericii, au avut-o urmǎtoarele persoane: Drăgan Constantin, şef de lot la Concefa, ing. Tâmpănaru, pe partea electrică, ing. Marcu cu echipa de muncitori de la Triaj Sibiu, pe parte de tâmplǎrie, Ghişoiu din Orlat, care a sponsorizat biserica cu material lemnos, epitropul Istrate Pompiliu, Torje Tudor Vladimirescu din Sibiu ş.a.
Pictura
Naosul este împodobit de icoane care sunt dispuse fie în jurul celor şapte ferestre ale naosului, fie pe pereţi laterali. Cele mai multe au în jurul lor ştergare cu motive populare, lucrate manual. Iconostasul este împodobit cu doar douǎ registre de icoane: cel de sus cuprinde chipurile Sfinţilor Apostoli, iar cel de jos este destinat icoanelor împǎrǎteşti. Autorul acestor icoane este pictorul Ioan Cǎzilǎ din Sibiu.
Şirul preoţilor parohi
Parohia CFR Triaj Sibiu, preotului Vasile Ghişoiu.până în 2015; Pr. Bogdan Constantin Bunescu din 2016 până în prezent.
C.Cimitirul(ele)
D. Activitǎţi culturale şi filantropice în trecut
E. Profilul actual al parohiei
Numǎrul de credincioşi: 700
Activitǎţi pastoral misionare, culturale, editoriale, filantropice, catehetice
La nivelul parohiei, au loc cu regularitate vizite la enoriaşii aflaţi în nevoi, atât materiale cât şi spirituale. De asemenea, la marile praznice biserica oferǎ celor nevoiaşi ajutoare constând în alimente şi îmbrǎcǎminte, iar copiilor prezenţi în bisericǎ pungi cu dulciuri.
Surse bibliografice:
Aparat critic Bibliografie finalǎ Sebastian Dumitru Cârstea, Monografia bisericilor ortodoxe din Sibiu, Editura Agnos, Sibiu, 2008, p. 93-95.
One thought on “Sfânta Parascheva de la Sibiu”