A 97-a zi de război în Ucraina: Orașul Severodonețk aproape cucerit de ruși. Analizele experților români
Istoricul și ziaristul George Damian a postat public pe Facebook o analiză despre situația din a 97-a zi de război în Ucraina, miercuri, 1 iunie 2022:
„1. Ieri luptele se duceau în centrul orașului Severodonețk, în timpul zilei conform șefului administrației orașului Aleksandr Stryuk forțele ruse controlau jumătate din oraș, seara guvernatorul Gaidai afirma că rușii controlează 70% din oraș. Circa 1.500 de civili din Severodonețk au fost uciși, oficialii ucraineni au făcut apel la civilii din Severodonețk să se adăpostească și să evite deplasările, evacuarea civililor din oraș nu mai este posibilă. Guvernatorul ucrainean al regiunii Lugansk Serghei Gaidai a declarat că trupele ucrainene se pot retrage din Severodonețk în Lisiceansk, oraș care se află pe malul drept al râului Doneț.
- Forțele ruse au atacat dinspre Popasna localitatea Pokrovskoie, la 7 kilometri de Bahmut (orașul care face legătura cu concentrarea ucraineană de trupe din Severodonețk – Lisiceansk).
- Trupele ruse au atacat ieri localitatea Dolghenikii, dinspre Izium spre Slaviansk, acest oraș a fost atacat cu rachete ieri noapte. Au mai fost atacate cu lovituri de rachete și artilerie localități din regiunile Harkov și Sumî.
- Țările UE au căzut de acord asupra unui nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei: un embargou parțial asupra livrărilor de petrol, deconenctarea băncii Sberbank de la sistemul SWIFT.
- Șeful Statului Major al forțelor SUA generalul Mark Milley crede că negocierile ar fi cea mai bună cale pentru încheirea războiului din Ucraina, iar cele două părți implicate ar trebui să ajungă singure la această concluzie. Conform generalului Milley bătălia din Donbas din aceste zile va avea o influență decisivă asupra cursului viitor al operațiunilor militare din Ucraina. Financial Times a publicat o analiză în care afirmă că europenii nu înțeleg ce vor americanii în Ucraina, în ce direcție își doresc să împingă lucrurile. Wall Street Journal a publicat un articol în care se întreabă dacă președintele Biden chiar vrea ca Ucraina să câștige războiul cu Rusia. Principala problemă este reprezentată de ezitările Washingtonului în a livra Ucrainei armament greu.
- Bugetul Ucrainei este finanțat în acest moment în proporție de o treime din veniturile interne ale țării, restul de două treimi este alcătuit din împrumuturi și granturi internaționale, a declarat ministrul de finanțe de la Kiev Serghei Marcenko.
- Teritoriile regiunilor ucrainene Herson și Zaporojie aflate sub ocupație rusă au trecut la folosirea exclusivă a serviciilor ruse de internet și telefonie mobilă.
- Surse care și-au păstrat anonimatul susțin în presa ucraineană că atacurile cu bombă din Melitopol nu sunt organizate de partizanii ucraineni, ci fac parte dintr-o confruntare între diverse grupări ruse pentru controlul orașului.
- Rușii au instalat pe Insula Șerpilor sistem de rachete anti-aeriene S-300 cu rază lungă de acțiune.
- Separatiștii din Donețk intenționează să confiște navele ucrainene rămase în portul Mariupol cu care să-și facă o flotă comercială proprie, navele urmează să fie redenumite și să navigheze sub steagul republicii separatiste Donețk.
- Parlamentul de la Kiev a demis-o ieri pe Liudmila Denisova din funcția de avocat al poporului, principalele acuzații împotriva ei fiind că a insistat în declarațiile publice asupra violurilor comise de trupele ruse asupra minorilor pe care nu le-a putut proba, nu s-a implicat în organizarea coridoarelor de evacuare a civililor și a petrecut foarte mult timp în străinătate după 24 februarie. Denisova a declarat că demiterea ei a fost cerută de președintele Zelensky.
- Băncile ucrainene au înăsprit restricțiile privind retragerile de numerar din străinătate cu carduri emise de ele. Astfel deținătorii de carduri emise de Ukrgasbank nu pot extrage mai mult de 3500 grivne (cca 100 EUR) de la un bancomat din afara Ucrainei. Banca Națională a Ucrainei a limitat inițial extragerile de numerar de pe carduri ucrainene efectuate în afara țării la 100.000 grivne/ lună, sumă redusă de la 21 mai la 50.000 grivne/ lună”, a scris istoricul George Damian pe Facebook miercuri, 1 iunie 2022.
La rândul său, scriitorul Cristian Negrea a postat public pe Facebook o analiză despre a 93-a zi de război ruso-ucrainean pe 27 mai 2022, completată cu o actualizare pe 20 mai a.c.:
Cristian Negrea, 30 mai: „Am scris in analiza mea anterioara din 27 mai, la a 93-a zi de razboi, ca tactica rusilor de atac in Donbass nu poate sa dureze. In ideea ca ofensiva lor din Donbass nu poate sa tina prea mult, isi va pierde suflul si rusii vor trebui sa isi opreasca ofensiva in cateva zile, fiindca nu sunt capabili, din punct de vedere operational, sa duca o astfel de ofensiva continuu mai mult de cateva zile. In maxim o saptamana ofensiva rusa din Donbass se va opri, fiindca armata rusa actuala nu poate mentine un ritm sustinut al ofensivei, nu poate mentine momentul, nu are cum. Ofensiva rusa se va opri si se va bloca, vor incerca sa consolideze castigurile lor in Donbass, in Severdonetsk sau pe linia nord Popasna, dar se vor bloca aici. Ucrainenii vor avea o posibilitate de contraofensiva, dar abia dupa vreo doua-trei saptamani, perioada in care frontul din Donbass va ramane blocat. Iar ucrainenii vor avea posibilitatea unor contraatacuri sau ofensive limitate in alte zone, cum ar fi Herson sau sud de Zaporoje, unde rusii sapa transee. Vom vedea in urmatoarele saptamani daca am avut sau nu dreptate”.
Cristian Negrea, 27 mai: A nouăzeci și treia zi de război. Bătălia pentru Donbass, a doua fază a războiului se apropie de punctul culminant.
„După cum spuneam în postările anterioare, ofensiva ucraineană de succes la nord de Harkov, prin care trupele ucrainene au împins forțele rusești de acolo către graniță scoțând orașul de sub tirurile artileriei ruse, și chiar au atins granița la nord de Ternova, separând în două forțele ruse de acolo (rămâne un intrând spre nordul Harkovului la vest, dar depărtat, fără a fi o amenințare iminentă), ar putea crea oportunitatea unei învăluiri, a unui atac de flanc al ucrainenilor spre est, care ar putea tăia liniile de comunicații ale rușilor spre Izium și care ar putea duce la colapsarea cleștilor nordici ai mișcărilor de învăluire pregătite de ruși pentru trupele ucrainene din Donbass. Dar și rușii au înțeles asta, așa că au procedat în consecință, cu toată graba retragerii lor de la nord de Harkov. Au lăsat un contingent important, chiar dacă retras mult față de poziția lui de dinaintea ofensivei, mai la vest, în zona Vesele – Mozacha Lopan, ca o amenințare spre Harkov. Este doar o amenințare statică, nu are posibilitatea unei manevre ofensive reînnoite spre Harkov, dar nu este chiar izolat, cum apare pe hartă. Poate fi aprovizionat și susținut din Rusia, iar rolul său este chiar cel de a fi acolo, să fie o amenințare pentru ucraineni, pentru a fixa forțe ucrainene care ar fi necesare în altă parte. Totodată, în retragerea lor, rușii au distrus podurile peste Doneț, îngreunând astfel posibilitatea dezvoltării ofensivei spre est, cum spuneam, spre tăierea Iziumului și izolarea trupelor ruse de acolo, ceea ce ar fi dus la un colaps al fălcilor nordice ale capcanei Donbassului.
Ucrainenii sunt acum într-o postură dificilă. Ar putea continua pe ideea inițială, de atac spre est, peste Doneț, ca să taie Iziumul și să distrugă cleștii nordici, dar pentru asta trebuie să forțeze Donețul spre est, dar să și lase trupe de acoperire față de intrândul de la vest, lăsat acolo de ruși pentru a amenința Harkovul. Iar pentru forțarea unui curs de apă ca și Donețul (din moment ce podurile sunt distruse) este nevoie de efective importante, dar și riscurile sunt pe măsură. Să ne amintim ce au pățit rușii când au forțat Siversky Doneț cu câteva zile în urmă și au pierdut un batalion și peste 60 de blindate. Să nu uităm, unele dintre cele mai dificile și costisitoare operațiuni ale trupelor de uscat sunt forțarea unui curs de apă, cum își amintesc și bunicii noștri despre Prut, Nistru sau Tisa, în ww2.
Ucrainenii pot risca, dar pentru asta trebuie să consolideze forțe suficiente, să pregătească forțarea Donețului pentru a avea cât mai puține pierderi și să aibă suficiente trupe trecute dincolo care să poată forța o ofensivă de succes spre est care să taie liniile rușilor spre cleștii nordici. Iar asta cere timp și resurse, dar variabila esențială aici este timpul. Timpul necesar să aloci resurse, să străpungi apărarea inamică de dincolo de râu. În ultimul număr al Revistei Tactica și Strategia am vorbit despre dificultatea forțării unui curs de apă, Prutul, și de luptele teribile din capetele de pod. Dacă ucrainenii întârzie, este prea târziu pentru trupele din Donbass, și atunci nu mai are rost, au pierdut Donbassul.
O altă posibilitate este trimiterea de unități suplimentare de la nord de Harkov spre Donbass, dar asta înseamnă o deplasare pe rute ocolitoare și introducerea lor în cazan, dar inițiativa le rămâne rușilor. Cu suplimentarea trupelor, ucrainenii ar putea rezista mai mult, și o vor face, dar preluarea inițiativei ar putea veni numai după epuizarea atacurilor rusești printr-o apărare puternică și contraatacuri locale care să macine forța de invazie. O forțare a Donețului și o mișcare spre est ar însemna preluarea inițiativei de către ucraineni în Bătălia Donbassului, o renunțare la această manevră din cauza riscurilor și a costurilor potențiale ridicate, sau o forțare tardivă, ar însemna pierderea Donbassului pentru ucraineni. Deci, ucrainenii au în față o decizie foarte dificilă, de care depinde Bătălia Donbassului, respectiv faza a doua a războiului, după ce în prima fază ucrainenii au fost victorioși.
Poate părea ciudat pentru unii, dar arta militară constă în combinația dintre foc și manevră la timpul oportun. Când toate cele trei sunt întrunite, ești victorios. Dacă unul dintre cele trei lipsește, totul e la risc, hazard. Să ne amintim, diferența dintre victorie și înfrângere în Bătălia de la Midway a fost de cinci minute, iar exemplele din istoria militară pot continua la nesfârșit. Așa este și acum în Donbass, totul este pe muchie de cuțit.
Fiindcă rușii știu asta. Atacă în forță în Donbass, beneficiind de superioritatea numerică, precum și de eliberarea trupelor ce asediau Azovstalul din Mariupol, luptătorii de acolo depunând armele. Asta înseamnă un surplus de 15-20000 de militari pentru frontul din Donbass. În mod normal, aceste trupe greu încercate și decimate ar fi trebuit trecute la reorganizare și refacere, dar când Rusiei sau URSS-ului i-a păsat de proprii oameni? Să ne amintim, la Stalingrad au pierdut peste un milion de militari pentru a încercui și elimina 350000 de germani și români. Dar, cum spuneau mulți gânditori militari, cantitatea este o calitate prin ea însăși.
Rușii sapă tranșee spre Kherson și Zaporoje, se pare că vor să stabilizeze frontul și să înghețe conflictul integrând sudul Ucrainei în Rusia prin intermediul unor republici autoproclamate, ca și Donetsk, Luhansk, Transnistria, Abhazia sau Osetia de Sud. Să le înghețe și să pornească o ofensivă atunci când le convine, cum a fost cu Donetsk și Luhansk, înghețate din 2014. Dar și aici, la sud de Zaporoje, concentrează trupe, pentru o ofensivă spre nord sau pentru fixarea trupelor ucrainene, care să rămână acolo și să nu participe la punctul cel mai fierbinte al momentului, Donbass.
Am descris în postările anterioare cei trei clești posibili în Donbass pentru încercuirea trupelor ucrainene. Totul depinzând de posibilitățile fiecărei părți, fiindcă, să fim bine înțeleși, nimeni nu poate ști la ora actuală raportul de forțe angajat pe front, acesta fiind un secret militar păzit cu strășnicie de ambele părți în conflict. Vom afla abia peste câțiva ani de la terminarea războiului.
Revin la Bătălia pentru Donbass. Citez ce am scris în postarea mea din 25 aprilie, acum o lună, despre cum se va da Bătălia Donbassului, și se pare că am avut dreptate:
„Primul clește ar intenționa să prindă în încercuire zona cea mai estică, orașele Sievierodonetsk și Lysychansk, o zonă urbanizată având o suprafață cam jumătate de Mariupol. Dintele de nord este din zona Zarichne – Rubizhne, iar cel de sud din zona Popasna. Forțele ruse estimate sunt de 10-12 BTG (batalioane tactice): 2 regimente ale LNR (republica Luhansk) la Popasna, plus un regiment blindat rusesc și o brigadă mecanizată rusă, toate ținând de Armata 2 Rusă. Lor li se opun 3 brigăzi ucrainene (echivalentul a 9 BTG) la care li se adaugă unități teritoriale și paramilitare de voluntari. Rușii vor trebui să atace nu numai prin dinții cleștelui, ci și la est, pentru a menține și fixa trupele ucrainene în interiorul pungii și să nu poată apăra cleștii, dar zona este urbanizată și fortificată, cu unele întăriri din 2014-2015, de când s-au dat lupte în această zonă, iar în contextul actualului război, rezistă de mai bine de o lună și jumătate, pozițiile fixându-se aici pe 2 martie. Misiune grea pentru ruși, dar în contextul trupelor de care dispun, este mai ușoară decât următoarele.
Al doilea clește, mai la est. Dintele nordic, cu plecare spre sud din zona Izium (22 BTG cuprinzând și Armata 1 Blindată Gardă) și cel sudic, cu plecare din zona Horlivka (15 BTG cuprinzând Corpul 1 DNR – din republica Donetsk, Corpul 2 LNR și elemente din Armata 5 Rusă). Obiectivul ar fi cucerirea sau învăluirea zonei orașelor Sloviansk – Kramatorsk, care împreună cu suburbiile reprezintă o suprafață urbană echivalentă cu cea a Mariupolului, dar care a avut timp de două luni să se fortifice. Dintelui nordic i se opune pe direcția Sloviansk Brigada 89 Ucraineană (echivalentul a 3 BTG), iar celui sudic 2 brigăzi ucrainene.
Al treilea clește, foarte ambițios și foarte improbabil cel puțin o lună de zile de acum înainte, posibil doar în conjunctura în care rușii aduc trupe numeroase și/sau capacitatea de luptă a ucrainenilor se deteriorează suficient. Dintele nordic ar trebui să plece din zona Izium spre vest, către Barkinkova și apoi mai departe spre Dnipro, iar cel sudic să plece spre nord spre Zaporojia. Numai spre comparație, Dnipro plus Zaporojia sunt cât două Mariopol.
Desigur, se pot face combinații, dintele nordic al cleștelui 1 cu dintele sudic al cleștelui 2, sau dinții sudici ai cleștilor 1 și 2 s-ar putea uni la est de Bakhmut încercuind ucrainenii din Svitlodarsk, dar ar fi vulnerabil la atacurile dinspre Bakhmut. Lucrurile nu sunt așa simple, arta militară poate face multe combinații numai ca să obții surprinderea inamicului.”
Cum am zis, am avut dreptate. Am spus și în postările anterioare, pentru realizarea încercuirii cu unul din cei trei clești, rușii au nevoie de resurse suplimentare, le-au obținut prin deblocarea de la Mariupol. Ca o paranteză, dacă ar fi fost posibil, conducerea ucraineană ar fi trebuit să le ceară luptătorilor de acolo să mai reziste câteva zile, ei doreau să o facă. Nu știu care a fost rațiunea de a le cere să cedeze, bănuiesc că e vorba de soarta răniților numeroși care ar fi sucombat fără tratament medical corespunzător. Da, conducerii ucrainene îi pasă de oamenii lor, rușilor nu (ca și întreaga lor istorie), nici măcar nu vor să își ridice morții. Această decizie umanitară a ucrainenilor poate avea un efect nedorit pe câmpul de luptă, după cum se vede acum, presiunea surplusului de trupe rusești mărește presiunea din Donbass și reduce timpul de decizie și de reacție al comandamentului ucrainean. Nu mai au timpul necesar pentru decizia esențială, întărirea Donbassului sau ofensiva riscantă la nord de Izium? Iar fiecare clipă care trece fără a acționa e prețioasă și poate reduce șansa unei victorii.
Rușii acționează acum, știu că e momentul lor, este totul sau nimic în Donbass. Pentru ei depinde totul moment, de timp. După cum am zis, combinația dintre foc și manevră la timpul potrivit. Să nu ne facem iluzii, rușii sunt mai slabi decât ei vor să pară, dar mai tari decât ei par. Iar nici ucrainenii nu au resurse nelimitate, și ei au înregistrat pierderi îngrozitoare și ei sunt la capătul puterilor.
De câteva zile rușii sunt într-o ofensivă puternică în Donbass, este poate ultimul efort ofensiv serios care îl pot face înaintea unei refaceri și resuplimentări necesare. Este ultima lor carte ofensivă la acest moment.
Au atacat cleștele mic, cel estic, au ocupat Rubizhne și au presat spre Sieverdontetsk și Lysychansk, ambele orașe cam cât o jumătate de Mariupol, au fost respinși și au pornit o mișcare de învăluire a acestora pe la vest. Momentan bate pasul pe loc.
Cleștele mediu. Un atac dinspre sud, dinspre Popasna, a avut mai mult succes și a reușit un intrând serios în frontul ucrainean, intrând care poate amenința cu încercuirea trupelor ucrainene amenințate de cleștele mic (Sieverdontetsk și Lysychansk) și a altora care se află în exteriorul cleștelui mic spre cleștele mediu despre care vorbim. Dar ca această încercuire a cleștelui mediu să reușească și să prindă trupele ucrainene într-un cazan (cauldron) ar trebui ca trupele ruse de pe cleștele nordic (de la Yampil, sau Iampol) să se miște spre sud să închidă cazanul. Dar acestea încă nu reușesc, așa că încercuirea încă nu este sigură.
Cazan (cauldron) a fost termenul folosit inclusiv de germani pentru a descrie trupele sovietice încercuite în timpul ofensivei din 1941. Iar rușii încearcă aceleași tipuri de încercuiri, dar în cu totul altfel de circumstanțe. Faptul că acum câteva zile, înaintea străpungerii dinspre Popasna, au reușit un mini cazan mai la sud, la Svitlodarsk, le-a dat încredere. Dar la Svitlodarsk era un intrând al ucrainenilor în frontul rusesc, iar aceștia, amenințați cu încercuirea fiind cuprinși din trei părți, s-au retras, iar rușii nu au prins nimic în acest mini cazan.
Rușii și-au schimbat inclusiv tactica de asalt. Confruntați cu imensele pierderi în blindate și militari în urma atacurilor cu drone și rachete portabile Javelin și NLAW, au revenit la tactica din ww2. Respectiv un baraj puternic de artilerie pe direcția de atac, iar după distrugerea totală a tot ce le era în față, un avans precaut. Da, rușii eliberează Donbassul distrugându-l în totalitate, sate, orașe, clădiri, orice. Eliberează un ținut total pustiit.
Tactica asta mai merge câteva zile, dar nu prea mult. Nu degeaba Zelenski cere MLRS, dar între timp au ajuns pe câmpul de luptă M777 și Cesar, precum și sisteme de contrabaterie care în curând vor putea schimba situația.
Dar chiar dacă rușii ar reuși, să presupunem, realizarea cazanelor prin acești clești, fie cel mic sau cel mediu, asta nu le asigură din start victoria. La ora actuală sunt siguri pe ei și în ofensivă. Dar chiar dacă ar încercui trupele ucrainene, să zicem prin cleștele mic, sau cel mediu, asta nu înseamnă că au câștigat. Dimpotrivă, vor fi într-o mare problemă, ca și la Mariupol. Cleștele mic înseamnă încercuirea orașelor Sieverdontetsk și Lysychansk, cam cât o jumătate de Mariupol. Cleștele mediu înseamnă o suprafață mult mai mare.
Mariupolul a căzut după mai bine de optzeci de zile de asediu, fără posibilitatea de a fi ajutat sau aprovizionat. Fiindcă întreg sudul Ucrainei era cucerit de Rusia, posibilitatea ruperii cordonului era imposibilă când ucrainenii luptau pentru Kiev, Cernigov, Summy, Harkov, Nikoleaev.
Dar situația actuală este total diferită. Toate orașele de mai sus sunt în siguranță, în afara unor trupe de acoperire la Harkov, restul pot fi direcționate în Donbass pentru străpungerea unui eventual cazan, fie că vorbim de cleștele mic sau mediu. Iar aprovizionarea celor asediați în cazan va putea continua fără probleme. Iar luptele în mediu urban vor provoca pierderi imense rușilor. Deci, chiar dacă vor reuși închiderea cleștelui, problemele rușilor sunt departe de a se fi terminat.
Dar, oricum, la ora actuală bătălia Donbassului se apropie de punctul culminant. Este de așteptat ca actuala ofensivă rusească, după un punct culminant, să se stingă și să dea înapoi. Dar asta depinde și de resursele și tactica ucrainenilor, dacă vor reuși să facă asta. Dar, chiar dacă rușii vor reuși o încercuire în Donbass, lucru puțin probabil, asta nu înseamnă că au câștigat sau au terminat războiul. Dimpotrivă”, a scris Cristian Negrea pe Facebook.
Cărțile scriitorului băimărean (Când armele vorbesc, Cnutul Maicii Rusia, Sânge pe Nistru) pot fi comandate online de la Editura Marist, de unde puteți comanda și revista „Tactica și Strategia”, în paginile căreia se găsesc articole semnate și de acest autor.