Înălțarea Domnului (Ziua Eroilor) – Predica Pr. Petru Pantiș la Catedrala Mitropolitană din Sibiu

Înălțatu-Te-ai întru slavă, Hristoase Dumnezeul nostru, bucurie făcând ucenicilor Tăi, cu făgăduința Sfântului Duh; încredințându-se ei prin binecuvântare că Tu ești Fiul lui Dumnezeu, Mântuitorul lumii. (Troparul Înălțării Domnului, glas 4)

De sărbătoarea Înălțării Domnului din data de 2 iunie 2022, de rând la predică la Catedrala Mitropolitană Sibiu a fost pr. Petru Pantiș. Redăm mai jos partea finală a cuvântului său de învățătură, intitulată „Ce ar trebui noi să înțelegem, concret, pentru viața noastră de zi cu zi, din sărbătoarea aceasta?”.

„Prin sărbătoarea de astăzi, Dumnezeu ne arată cum a gândit El pentru noi – depinde și de noi dacă alegem ce a gândit El.

Ne aducem aminte ce i-a zis Dumnezeu – Iahve, în Vechiul Testament – lui Adam, după ce a păcătuit: Pământ ești, sau din pământ ești făcut, din țărână, și în țărână te vei întoarce. Ei, iată, evenimentul acesta al Înălțării Domnului Hristos ne arată că, totuși, nu suntem numai din pământ, ci și din Dumnezeu, suntem din Cer, și, datorită faptului că avem suflet, că suntem după chipul lui Dumnezeu, destinația noastră finală, sau idealul nostru existențial, nu este țărâna, ci este inima iubitoare a Sfintei Treimi, pentru că acolo ne duce Mântuitorul Hristos întru slavă – firea noastră, bineînțeles, curățită, sfințită, transfigurată, luminată. Aceasta este chemarea fiecăruia dintre noi.

Cum să ne schimbăm firea?

Auziți ce frumos… Există o cântare – o strofă – în rânduiala Utreniei numită Icos. Și să vedeți ce actualizare frumoasă face imnograful de demult. Zice:

Pe cele pământeşti pe pământ lăsându-le
şi pe cele din ţărână dându-le ţărânii,
veniţi să ne trezim şi să ne ridicăm ochii şi cugetele la înălţime;
să ne înălţăm noi, muritorii, privirile împreună cu simţirile spre porţile cereşti;
în Muntele Măslinilor să ne închipuim că suntem
şi că privim la Izbăvitorul, Cel purtat pe nor;
că de acolo S-a suit Domnul la ceruri,
şi acolo Iubitorul de dăruire a împărţit daruri Apostolilor Săi,
mângâindu-i şi întărindu-i pe ei ca un Părinte,
povăţuindu-i ca pe nişte fii şi zicând către ei:
„Nu Mă voi despărţi de voi (datorită Duhului Sfânt pe care ni-L trimite și care rămâne în Biserică);

Eu sunt cu voi și nimeni împotriva voastră.

Iată, dragii mei, mai ales pentru zilele acestea pe care Dumnezeu le-a rânduit și le-a îngăduit să le trăim, cred că este foarte important spre ce ne direcționăm privirile și spre cine căutăm și pe cine vrem să vedem. Vrem să vedem cele dumnezeiești, sau vrem să vedem numai cele lumești? Și, în funcție de asta, de ce vrem noi, și cu cât ținem mai mult privirile către cer, către Dumnezeu și rămânem în Biserică, bineînțeles, Dumnezeu ne dă harul Lui, ne dă binecuvântarea Lui, ne dă puterea Lui și nu ne mai încearcă nicio frică.

Dar ce trebuie să facem ca să primim darurile acesta, bucuriile acestea, „puterile” acestea?

Exact ce au făcut Sfinții Apostoli în aceste 10 zile care le-au rămas până la Pogorârea Duhului Sfânt. Ce au făcut? Ne spune tot Evanghelistul Luca: „Erau în toată vremea în templu lăudând și binecuvântând pe Dumnezeu”.

Mă iertați că vă întreb: Ce fac ortodocșii în zilele acestea? De ortodocșii români vorbim. Cam trist, să știți. Este o mare tristețe și pentru Hristos Domnul și pentru Biserică faptul că ne-am uitat chemarea, ne-am uitat vocația și ne-am uitat darurile pe care Dumnezeu le-a lăsat în noi și în Biserica noastră.

Și, de aceea, dragii mei, să ne fie clar: Nu este destul că avem Botezul și că urmăm niște reguli religioase sub formă ortodoxă. Trebuie să ne venim în fire. Atenție! Sunt vremuri foarte delicate și se pare că abia sunt la început. Avem acum o pauză de vară și iarăși vine distracția, se pare că. Deci, atenție! Nimeni dintre cei care nu vor avea Duhul Sfânt primit în mințile lor, în inimile lor, în cugetele lor s-ar putea să nu reziste, s-ar putea să nu se poziționeze corect la ce va îngădui Dumnezeu pentru păcatele umanității. Pentru că privirile majorității oamenilor – și, în special, a celor care ne numim credincioși – sunt cucerite și atrase foarte mult spre pământ. Și, repet, ne-am uitat destinul final, ne-am uitat vocația. Dacă vrem să ne împlinim destinul, dacă vrem ca Dumnezeu să ne miluiască, să ne binecuvânteze cu Duhul Său cel Sfânt, trebuie să fim – atenție! – toată ziua în templul lui Dumnezeu, lăudând și binecuvântând pe Dumnezeu. Asta nu înseamnă neapărat că trebuie să vii toată ziua la biserică. Dar ai un templu și o biserică foarte prețioasă, și aceea este inima! Acolo – măcar acolo, că nu putem fi toți la biserici – să-L lăudăm pe Dumnezeu, să-L chemăm pe Dumnezeu în laude, în rugăciuni și în cântări duhovnicești! Amin.”

Predica integrală poate fi ascultată de la minutul 2:50:50 din filmarea de mai jos – transmisiunea live de la slujba de Înălțarea Domnului oficiată la Catedrala Mitropolitană din Sibiu:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.