Rezultatele alegerilor legislative, Franța 2022: NUPES în frunte, urmată de coaliția macronistă ENSEMBLE, cu RN pe locul 3, la mare distanță. Rezultat dezastruos pentru forțele lui Macron, care riscă să piardă majoritatea în noua Adunare Națională
Duminică a avut loc în Republica Franceză primul tur al alegerilor legislative (parlamentare). Potrivit proiecțiilor realizate de Elabe pentru BFMTV, RMC și L’Express cu SFR, adică alianța ENSEMBLE (ÎMPREUNĂ) este cea care ar trebui să obțină cel mai mare grup parlamentar în viitoarea Adunare Națională, cu un număr cuprins între 260 și 295 de deputați.
Însă formațiunilor fidele actualului președinte, Emmanuel Macron, nu le este garantată majoritatea în viitorul Parlament. Coaliția ENSEMBLE – formată din Renaissance (noua denumire a formațiunii La Republique En Marche, fostul partid al lui Macron), Modem, Horizons și Agir – ar obține între 260 și 295 de locuri în viitoarea Adunare Națională, potrivit proiecțiilor realizate de Elabe pentru BFMTV și L’Express, împreună cu SFR, după primul tur al alegerilor legislative.
Coaliția ENSEMBLE a obținut doar 25,9% din voturi în primul tur. Președintele Macron are nevoie de cel puțin 289 de deputați pentru ca grupul parlamentar fidel lui să atingă pragul critic în Adunarea Națională.
NUPES în fruntea clasamentului
Dacă orizontul Matignon-ului se îndepărtează pentru Jean-Luc Mélenchon, statutul de prim adversar al liderului formațiunii Franța Nesupusă se confirmă: NUPES, Noua Uniune Populară Ecologică și Socială, ar trebui să reușească să aleagă între 160 și 210 deputați, potrivit proiecției BFMTV, cu 26,2% din voturi în primul tur.
Această uniune a stângii, care include LFI, EELV, PS și PC, s-ar afla astfel în fața republicanilor, aliați cu UDI. Rândurile dreptei ar fi mai rare, cu doar 50-65 de aleși, conform estimărilor BFMTV și celor 11,4 procente obținute în primul tur.
Partidul Marinei Le Pen ar putea forma un grup parlamentar, ceea ce nu s-a întâmplat în mandatul precedent, cu 25-35 de aleși în hemiciclu și cele 18,8 procente obținute. Reconquête nu va avea nici un parlamentar.
În 2017, partidul macronian La République En Marche a obținut majoritatea parlamentară fără a avea nevoie de aliați
Amintim că, la finalul alegerilor legislative din 2017, La République En Marche obținuse singură majoritatea absolută, reușind să facă să-i fie aleși 308 deputați în urma recentei alegeri a lui Emmanuel Macron ca președinte. Cu toate acestea, grupul LaREM s-a diminuat pe parcursul cincinalului, ajungând la doar 266 de membri sau afiliați la finele mandatului, dar tabăra prezidențială a putut conta pe sprijinul aliaților săi din formațiunile Modem și Agir.
La finalul celui de-al doilea tur al alegerilor legislative din iunie 2017, Les Républicains era principala forță de opoziție, cu 112 aleși sub această etichetă. Dacă Franța Nesupusă a trebuit să se mulțumească atunci cu 17 deputați, PS a fost cel care a avut cel mai mult de suferit de pe urma valului macronist, cu doar 30 de aleși – o contraperformanță majoră pentru grupul majoritar sub François Hollande (președintele dinaintea lui Emmanuel Macron).
Cu doar 8 deputați aleși cu sprijinul său, Rassemblement National (RN) nu a atins în 2017 pragul necesar pentru a forma un grup parlamentar în Adunarea Națională. Deputații săi au făcut parte dintre membrii neafiliați.
Dar, să revenim la primul tur al alegerilor legislative din 2022, analizate de jurnalista Marie-Pierre Bourgeois pentru BFMTV.com:
„AM IROSIT TOTUL”: UN PRIM TUR AMAR AL ALEGERILOR LEGISLATIVE PENTRU MACRONIȘTI
Scorul dezamăgitor al majorității prezidențiale, care a adunat doar 25,8% conform estimărilor BFMTV, se explică printr-o campanie lipsită de strălucire, teoretizată în parte de Macron. Dar și președintele a fost prins în propria-i capcană, scufundat de secvențele proaste care s-au ținut lanț și de strategia contracandidatului Mélenchon.
Tenorii majorității arată sumbru în această duminică seara. Coaliția Ensemble, care reunește Renaissance (ex-LaREM), Modem, Horizons și Agir, a totalizat 25,8% din voturi în primul tur al alegerilor legislative, potrivit estimărilor realizate de Elabe pentru BFMTV și L’Express în parteneriat cu SFR. În 2017, însă, doar partidul lui Emmanuel Macron făcuse 28,21%. Mai rău, majoritatea prezidențială se află în spatele Nupes (Noua Uniune a Stângii Populare, Ecologice și Sociale) și a celor 26,2 de procente obținute de aceasta.
„Aveam aur în mână cu Marine Le Pen, care renunțase chiar înainte de a lupta, și cu Jean-Luc Mélenchon, care este un respingător pentru alegătorii moderați. Am irosit totul, nu am avut timp să ne luptăm”, se lamentează la BFMTV.com un consilier ministerial, care a trecut pe la Élysée sub François Hollande.
Lipsa de campanie electorală din partea macroniștilor
În prima bancă a acuzaților: campania lipsită de strălucire, dorită în mod voluntar de președinte și apoi în cele din urmă resimțită. Abia numiți, la aproape o lună de la realegerea lui Emmanuel Macron, Elisabeth Borne și miniștrii săi au fost obligați la o relativă tăcere din cauza obligației de a fi rezervați, impusă membrilor guvernului.
Dincolo de anumite dificultăți de recrutare pentru Matignon, strategia dădea speranța evitării unor gafe cu câteva săptămâni înainte de alegerile legislative. „În cadrul majorității, exista o obsesie: aceea de a evita gafa TVA-ului social”, a mărturisit un fost prim-ministru în urmă cu câteva săptămâni – o referire la o ieșire nefericită a lui Jean-Louis Borloo în 2007, care la vremea respectivă ar fi făcut ca dreapta să piardă zeci de mandate.
„Într-un fel, președintele a vrut să lase opoziția să boxeze în gol înainte de primul tur”, a argumentat un alt parlamentar de stânga.
Problema este că strategia s-a întors împotriva majorității prezidențiale, împiedicându-i pe miniștri să preia frâiele în fața veștilor proaste care s-au acumulat.
Probleme din belșug
La doar câteva ore după ce Damien Abad a fost numit la Ministerul Solidarității, Mediapart a dezvăluit că două femei l-au acuzat de viol, acuzație pe care acesta o neagă. După ce a ezitat în privința strategiei pe care s-o adopte, Palatul Elysée a recunoscut că a auzit de o plângere care a fost închisă fără continuare, fără să cunoască exact conținutul acesteia, în timp ce Elisabeth Borne a susținut că nu era la curent cu nimic.
Abia patru zile mai târziu, seara haotică a finalei Ligii Campionilor de pe Stade de France s-a desfășurat sub ochii a milioane de oameni, cu un management considerat catastrofal de Emmanuel Macron. Ministrul de Interne Gérald Darmanin a fost pus la zid de opoziție, Marine Le Pen acuzându-l că a „mințit cu nerușinare”, dând vina pe zecile de mii de fani britanici fără bilet, în timp ce Jean-Luc Mélenchon a considerat că este „eșecul său”.
„Am dat o imagine dezastruoasă, ca și cum am fi fost incapabili să gestionăm o criză. Ne vom întoarce la echipa de vis”, și-a vărsat năduful un senator macronist cu o săptămână înainte de primul tur al alegerilor legislative.
Toate acestea pe fondul unei inflații record, cu o creștere a prețurilor de 5,2% pe parcursul unui an, pentru prima dată din 1985.
Macron, „luat pe sus” de alegerile legislative?
În fața gripării mașinăriei guvernamentale, Emmanuel Macron a revenit cu întârziere în prima linie, între o deplasare la Cherbourg pe tema situațiilor de urgență, una despre educație la Marsilia, un interviu în presa regională, un salt în regiunea Seine-Saint-Denis și, în sfârșit, o excursie în Tarn. Dar nu suficient pentru a convinge alegătorii.
„Francezii au digerat primii pași ai celui de-al doilea cincinal (macronian) și se întreabă cu ce își ocupă Emmanuel Macron zilele. Dincolo de tactica electorală, avem impresia că aceste alegeri îl iau pe sus și doar câteva vizite nu pot schimba acest sentiment”, analizează Gaspard Gantzer, consilier de comunicare al lui François Hollande la Palatul Élysée și fost coleg de clasă la ENA cu președintele.
Totodată, este arătată cu degetul lipsa conducerii campaniei electorale după ce Stanislas Guerini, șeful Renaissance (fostul LaREM), a primit o funcție în guvern.
„Avem un partid care a fost incapabil să prezinte un program pentru aceste alegeri, fără nici un lider”, pune punctul pe i Émilie Cariou, aleasă deputat de Meuse sub eticheta En marche în 2017, înainte de a părăsi majoritatea prezidențială în 2020.
„În afară de pensionarea la 65 de ani, care nu prea este motivantă, ce au repurtat membrii LaREM în ultimele săptămâni? Nimic”, acuză deputata, care nu candidează din nou.
Nici o strategie împotriva lui Mélenchon
Pusă la cale între cele două tururi, nici strategia electorală a lui Jean-Luc Mélenchon, care a făcut apel la francezi să îl „aleagă prim-ministru”, nu a făcut vreun cadou majorității. După dezbinarea de la alegerile prezidențiale, liderul formațiunii Franța Nesupusă a reușit să orchestreze ralierea ecologiștilor, socialiștilor și comuniștilor sub sigla NUPES, Noua Uniune Populară Ecologică și Socială.
„Am fost loviți timp de săptămâni întregi, mai întâi de această poveste de la Matignon și apoi de alianța istorică a stângii. Și noi ne-am mulțumit să privim de pe margine”, a analizat un deputat al formațiunii Modem, aliată a forțelor macroniste.
Unii din tabăra lui Macron regretă de asemenea cuvintele președintelui, care, în opinia lor, ar fi dat credibilitate scenariului avansat de șeful formațiunii Franța Nesupusă.
„Președintele își alege persoana pe care o numește prim-ministru uitându-se la Parlament. Nici un partid politic nu poate impune un nume președintelui”, a declarat el în presa regională la 4 iunie, când mai multe sondaje dădeau formațiunile NUPES și Renaissance la egalitate în intențiile de vot pentru primul tur al alegerilor legislative.
„A fost o adevărată greșeală să mergem în direcția aceea. Ceea ce acreditează ideea că lui Macron îi este frică și că, în plus, ar fi un jucător rău dacă NUPES ar câștiga. Iar noi tot facem reclamă ideii ca Mélenchon să fie prim-ministru”, a acuzat un membru al majorității.
Atacuri prea târzii asupra formațiunii NUPES
Singurul moment relativ puternic al campaniei: schimbul de focuri dintre majoritatea prezidențială și Jean-Luc Mélenchon, după ce acesta a opinat lunea trecută pe Twitter că „poliția ucide”.
Elisabeth Borne, relativ discretă de la sosirea ei la Matignon, s-a inflamat în fața acestor afirmații, la fel ca Éric Dupond-Moretti, Agnès Pannier-Runacher sau Gérald Darmanin.
„Am început să facem politică cu 5 zile înainte de primul tur. Aveam, totuși, un bulevard cu atacurile formațiunii NUPES”, regretă un cadru de partid.
Depinde acum de macroniști să convingă electoratul până pe 19 iunie și să încerce să obțină majoritatea absolută cu 289 de mandate. Deocamdată, nimic nu–i garantat: potrivit estimării Elabe realizate pentru BFMTV și L’Express cu SFR, coaliția ENSEMBLE ar putea obține între 260 și 300 de deputați.