Coaliția lui Macron s-a clasat pe locul 1 la alegerile legislative, dar a pierdut majoritatea absolută în parlamentul francez. Pe locul 2 s-au clasat stângiștii de la NUPES. Pe 3, partidul Marinei le Pen a obținut cel mai bun scor din 1986 încoace, învingând-o până și pe ministra Sănătății. Mai multe voci cer demisia prim-ministrei. Opiniile lui Edouard Husson și Eric Verhaeghe
Coaliția Ensemble (Împreună) din care face parte partidul care l-a dat pe Emmanuel Macron președinte al Franței la primul mandat a pierdut majoritatea în urma alegerilor parlamentare, deși s-a clasat pe locul 1, la doar două luni după ce Macron a fost ales pentru un al doilea mandat prezidențial. Acesteia i-ar mai fi trebuit 44 de mandate pentru a obține o majoritate absolută în Adunarea Națională de la Paris. Locul 2 a fost câștigat de alianța NUPES (de stânga) condusă de Jean-Luc Melenchon, iar locul 3 a fost obținut de partidul de dreapra al Marinei Le Pen, Rassemblement National, care s-a dovedit mai puternic ca niciodată, obținând 90 de deputați. Rezultatul celui de-al doilea tur (vezi rezultatele turului 1) al alegerilor legislative franceze, anunțat în mare parte duminică seară, a dus la un parlament fără majoritate și la fricțiuni chiar în interiorul taberelor politice câștigătoare. Însă marele cost va trebui plătit de Emmanuel Macron, care s-a confruntat luni cu apeluri la demisia premierului „guvernului său”, Elisabeth Borne, și cu punerea la îndoiala a capacității sale de a guverna decisiv după ce tabăra sa politică a pierdut majoritatea parlamentară. Aceasta a început deja negocieri cu formațiunile rivale pentru a forma o posibilă majoritate în Adunarea Națională de la Paris, în caz contrar Franța putând avea parte de o lungă perioadă de paralizie politică, nedorită de nimeni în actualul context economic, precum și de posibile alegeri anticipate. Conform unor surse apropiate Palatului Elysee, Emmanuel Macron va invita toate partidele politice capabile să formeze un grup în noul parlament pentru discuții care vor avea loc marți și miercuri.
Potrivit inkl.com, datele finale au arătat că tabăra „centristă” a lui Macron a obținut 245 de locuri – mult sub cele 289 necesare pentru o majoritate absolută, NUPES (de stânga) 131, Rassemblement National (de dreapta) 89 și Les Republicains 61. Macron însuși nu a comentat încă rezultatul alegerilor, iar opoziția l-a îndemnat să rupă tăcerea.
Președintele francez va fi nevoit acum fie să formeze o coaliție mai largă, fie să accepte să conducă un guvern minoritar care să negocieze cu adversarii politici fiecare proiect de lege. Singura sa consolare: grupurile de opoziție sunt ele însele rivale acerbe și, în unele cazuri, se confruntă cu falii interne.
Una dintre întrebările-cheie este dacă Macron va încerca să ajungă la un acord cu conservatorii Les Republicains (LR) sau va merge pe calea unui guvern minoritar. Liderul partidului LR, Christian Jacob, a declarat că formațiunea sa va rămâne în opoziție, descriind această opțiune ca fiind „aproape unanimă”. Cu toate acestea, unii membri proeminenți au opinat că partidul ar trebui să coopereze cu guvernul și să tragă sforile puterii. Ensemble și LR au platforme economice compatibile, inclusiv sprijinul pentru o vârstă de pensionare mai mare și pentru energia nucleară. Împreună, ei ar avea o majoritate absolută.
Deși votul din weekend constituie un eșec amar pentru președintele francez în vârstă de 44 de ani, a cărui victorie din aprilie a făcut din el primul președinte francez din ultimele două decenii care a obținut un al doilea mandat, piețele financiare au luat rezultatul în mare parte cu calm. Euro și acțiunile au avut un impact redus, în timp ce obligațiunile franceze au înregistrat luni o presiune în creștere.
Printre victoriile care merită menționate se numără cea a Marinei Le Pen (Rassemblement National) și cea a lui Nicolas Dupont-Aignan (Debout la France). De menționat că, în timp ce lidera RN a fost aleasă în circumscripția nr. 11 din Pas-de-Calais, o altă membră a partidului acesteia, Christine Engrand, a câștigat în circumscripția a 6-a din Pas-de-Calais împotriva ministrei Sănătății, Brigitte Bourguignon, care va fi astfel forțată să părăsească Guvernul.
După ce a fost la un pas de a fi aleasă în primul tur, nu mai existau prea multe îndoieli că Marine Le Pen (Rassemnlement National) va câștiga al doilea tur. Deputata Le Pen din cea de-a 11-a circumscripție din Pas-de-Calais a fost realeasă duminică cu 61,03% din voturi, față de 38,97% pentru ecologista Marine Tondelier, candidată sub sigla Noii Uniuni Populare Ecologice și Sociale (NUPES), informează BFMTV.com.
Tot o membră a Rassemnlement National a învins-o pe ministra Sănătății în circumscripția 6 din Pas-de-Calais. Deputatul demisionar Brigitte Bourguignon nu a reușit să se impună în circumscripția a 6-a din Pas-de-Calais la finalul celui de-al doilea tur de scrutin al alegerilor legislative de duminică. 56 de voturi o separă pe Brigitte Bourguignon de Christine Engrand, candidata Rassemblement National (RN), care a câștigat astfel duminică seara.
Deputatul și ministrul demisionar al Sănătății va trebui să părăsească guvernul, notează BFMTV.com.
„Victorie” și „Trăiască poporul francez, trăiască Franța!” au fost primele cuvinte exprimate de lidera formațiunii Rassemnlement National, Marine Le Pen, pe Twitter.
„Vom cere tot ceea ce ni se cuvine: o vicepreședinție a Adunării Naționale și președinția Comisiei de Finanțe!”, și-a anunțat Le Pen prioritățile politice.
„Sunt foarte bucuroasă în această seară să îi reunesc pe numeroșii noștri deputați, în primul rând pentru a-i felicita pentru victoria lor. Dar și pentru a ne pregăti sosirea la Palais Bourbon, unde vom intra ca prima forță de opoziție față de Emmanuel Macron”, a mai anunțat Marine Le Pen luni seara.
Nicolas Dupont-Aignan își menține fotoliul în Adunarea Națională. Candidatul fondator al partidului Debout la France (Franța, în picioare!) a fost reales deputat în circumscripția a 8-a din Essonne la finalul celui de-al doilea tur al alegerilor legislative de duminică. Cu 57,26% din voturile exprimate, el a învins-o pe rivala sa din NUPES, Emilie Chazette-Guilley, care a obținut 42,74% din voturi, relevă BMFTV.com.
„La o zi după (ce am comemorat) apelul din 18 Iunie al generalului De Gaulle, doresc să le mulțumesc alegătorilor rezistenți care, în ciuda unei campanii dificile, mi-au reînnoit încrederea în circumscripția 9108.
Vreau să le mulțumesc locuitorilor din Yerres, care m-au pus în fruntea orașului meu Yerres.
MERCI!”, a scris Nicolas Dupont-Aignan pe Twitter. El și-a anunțat și primele priorități:
„Politica lui Macron sancționată de francezi pierde majoritatea absolută în Adunarea Națională.
Să fim vigilenți față de noul proiect de lege privind gestionarea crizei din domeniul sănătății, care ar trebui să fie prezentat miercuri…
Să blocăm noi măsuri liberticide!”, a îndemnat liderul partidului Debout la France.
De ce aceste alegeri parlamentare transmit același mesaj ca și alegerile prezidențiale? Opinia lui Edouard Husson pentru Le Courrier des Strateges
Alegerile legislative spun același lucru ca și alegerile prezidențiale. De la ora 20.00, pe 19 iunie 2022, mulți comentatori vorbesc despre un deznodământ usturător al lui Emmanuel Macron. Au renunțat francezii la el, deși l-au reales – sau au lăsat să fie reales – pe același Macron acum câteva săptămâni? De fapt, alegerile legislative spun exact același lucru ca și alegerile prezidențiale. Partidele de la centru – autoproclamatul „cerc al rațiunii” – își văd baza micșorată cu fiecare alegere. Iar de acest lucru beneficiază nu atât un partid de stânga din metropole, care nu are o bază populară reală, cât un partid naționalist de dreapta, care s-ar descurca și mai bine dacă nu ar fi împiedicat de diviziunile sale.
Alegerile legislative ne spun același lucru ca și alegerile prezidențiale. Clasa politică este profund îndepărtată de preocupările francezilor. Aceștia din urmă votează implicit, atunci când votează.
Auzim vorbindu-se în această seară despre o „palmă” dată lui Emmanuel Macron. Dar coaliția prezidențială rămâne de departe cel mai mare partid din Franța în Adunare.
Auzim vorbindu-se de o victorie a lui Marine Le Pen. Cu toate acestea, rezultatul ar fi fost mult mai bun pentru dreapta naționalistă dacă învinsa din turul al doilea al alegerilor prezidențiale ar fi adunat în jurul ei candidații Reconquistei care ar fi putut câștiga și ar fi întins mâna către dreapta LR.
Cine va fi surprins că scorul lui Jean-Luc Mélenchon este onorabil, datorită uniunii stângii, dar dezamăgitor dacă îl comparăm cu anunțurile furtunoase care au marcat campania?
Scorul LR este mai puțin catastrofal decât cel al lui Valérie Pécresse în alegerile prezidențiale. Cu toate acestea, partidul care a moștenit creștin-democrația și gaullismul este acum în spatele Rassemblement National, în ciuda votului majoritar.
Criza reprezentării
În realitate, francezii au răspuns într-un mod foarte asemănător la chestiunea reprezentării politice, la alegerile prezidențiale și legislative.
L-au reales implicit pe Emmanuel Macron. Și nu i-au dat o majoritate absolută.
Observăm de ani de zile o contracție a centrului politic. Și reapariția unei stângi și a unei drepte. Dacă Marine Le Pen nu ar fi fost atât de „mărginită”, avansul dreptei ar fi putut fi și mai impresionant – în timp ce partidele de stânga au completat fără îndoială locurile prin unirea forțelor.
După cum arată Eric Verhaeghe, ne îndreptăm fără îndoială spre o criză politică, deoarece actorii sistemului reprezentativ sunt cu toții înțepeniți în rigiditate: nu doar „Jupiter”, ci și Jean-Luc Mélenchon, care s-a arătat incapabil să îi dea un impuls lui Marine Le Pen în turul al doilea al alegerilor prezidențiale pentru a-l destabiliza pe Emmanuel Macron; Les Républicains, care asistă pasiv la propriul lor declin inexorabil; și Marine Le Pen însăși, blocată în incapacitatea ei de a construi o coaliție.
Vom avea noi alegeri legislative sau prezidențiale înainte de cinci ani? Sau vom asista la și mai multe cutremure atunci când criza energetică, pregătită în mod conștient de sancțiunile mioape ale UE împotriva Rusiei, va lovi în această iarnă?
Începe criza de regim și ne vom distra, consideră Éric Verhaeghe (o analiză publicată de Le Courrier des Strateges)
Așa cum am anunțat în urmă cu zece zile, Emmanuel Macron nu va dispune decât de o majoritate relativă în Adunarea Națională, ceea ce îl va obliga să facă multe contorsiuni pentru a guverna. În următoarele luni, și poate chiar săptămâni, acest președinte vertical, atât de puțin obișnuit cu compromisul politic, ar trebui să se confrunte cu serioase dificultăți instituționale. Pariem pe o putrefacție rapidă a celei de-a cincea Republici, care se va încheia cu un colaps sistemic și o tranziție (probabil lentă și dureroasă) către o altă formă de democrație. Actualitățile ne vor delecta!
Nu totul merge ca pe roate pentru cel de-al doilea mandat al lui Emmanuel Macron. Am anunțat în urmă cu 10 zile că președintele nu va obține decât o majoritate relativă, ceea ce va duce la o criză de regim. Prima jumătate a acestei afirmații a fost verificată astăzi și ne menținem pronosticul pentru a doua parte: a cincea republică nu va mai dura mult timp și toate opțiunile sunt acum deschise pentru viitor.
A cincea republică nu mai funcționează…
Prima observație, în orice caz: De Gaulle a inventat cea de-a V-a Republică pentru a evita parlamentarismul celei de-a treia și a patra Republici. Constituția sa, cu temutul scrutin uninominal în două tururi pentru alegerile legislative, ar fi trebuit să evite paralizia instituțiilor și să facă posibilă obținerea unor majorități solide în orice moment.
În mod clar, rețeta nu mai funcționează. Alegerile legislative confirmă faptul că majoritatea nu mai există și că acum este necesar să compunem în stilul celei de-a patra Republici.
Naufragiul cincinalului Șirachian
Ne amintim că Chirac a introdus mandatul de cinci ani pentru a evita coabitarea. Regula era ca alegătorii să confirme în mod obligatoriu în alegerile legislative alegerea făcută în alegerile prezidențiale. Aceasta a fost soluția pentru a evita paralizia.
În mod clar, această veche credință a ajuns la sfârșit. Macron a fost într-adevăr reales pentru un al doilea mandat, dar fără a obține o majoritate parlamentară. Idealul Chirac a murit.
O constituție depășită
Treptat, măsurăm pagubele care se pregătesc. Pe de o parte, instituțiile care favorizează autoritarismul unui singur om. Pe de altă parte, lipsa unei majorități pentru a guverna.
Am explicat recent motivele pentru care construcția noastră republicană a devenit caducă. Problema este verticalitatea rigidă a unei democrații reprezentative care nu mai corespunde sociologiei și tehnologiilor timpului nostru. Oricare ar fi tentativele guvernului, problema va persista.
Ceea ce este necesar este o nouă formă de putere instituțională.
În fața lui Mélenchon și Le Pen, acei oameni din trecut…
Cea de-a cincea republică este categoric ghinionistă și este greu de crezut că va putea supraviețui mult timp încercărilor care se apropie. Macron va trebui să se confrunte acum cu un NUPES puternic, dar care este făcut din cărămizi și mortar, cu oameni care se urăsc între ei și a căror unitate este doar tranzitorie, și cu un RN care ar trebui să se apropie de 100 de posturi de deputat.
Stratagema lui Mélenchon este de a-i face pe oameni să creadă în victoria sa. În realitate, ciudata sa echipă a obținut doar 5,5 milioane de voturi. Toate acestea fac parte din retorica politică. Cert este că greutatea sa este suficientă pentru a-l împiedica pe Macron să guverneze. Dar, ca și Marine Le Pen, Mélenchon este un om al trecutului care continuă să gândească, deși neagă acest lucru, în cadrul partizanatului obișnuit.
A cincea republică a rămas fără suflu
Cu alte cuvinte, putem avea încredere în NUPES și RN pentru a epuiza și stoarce Constituția până la ultimele sale limite. De la șmecherii parlamentare la lovituri care îi fac viața imposibilă președintelui, cele două partide vor spulbera ordinea politică și vor convinge mulți francezi că este timpul să întoarcă pagina.
De ce va fi distractiv
Înainte ca paharul să se umple în sfârșit (rata de abținere arată că saturația este exprimată de mult timp, dar nu încă suficient), ne vom bucura de câteva ore bune de divertisment. Scenariul este deja scris: Macron se va încăpățâna să apere, cel puțin în aparență, un proiect europenist care este combătut în diferite grade de NUPES și RN.
Pe această axă crucială a globalizării și suveranității, pasiunile ar trebui să se dezlănțuie, subminând în acest proces credibilitatea proiectului european în cel mai rău moment al existenței sale (cel al întoarcerii războiului) și credibilitatea Franței în Europa.
Prin urmare, ne vom reîntâlni chiar din această săptămână pentru a scrie cronica acestui faliment anunțat – un faliment care ne va elibera de impulsurile liberticide pe care le-am deplâns în timpul mandatului precedent de cinci ani. Suntem convinși că acest deznodământ nu va fi lin și chiar că va fi deosebit de teatral și dramatizat.