Semnul Crucii, aproape interzis la Târgul de Crăciun de la Strasbourg, capitala Parlamentului UE. Mai poate fi sărbătorită Nașterea Domnului fără Semnul Domnului? EDITORIAL
Primăria orașului Strasbourg, dominată de ecologiști (mișcare politică de stânga), a inclus crucifixurile pe lista de produse aprobate „cu anumite rezerve” la Târgul de Crăciun din noiembrie-decembrie 2022, fapt ce a stârnit reacții virulente în Franța, întrucât Sărbătoarea Nașterii Domnului nu poate fi disociată de Semnul Domnului, Sfânta Cruce. Polemica a fost alimentată și de dimensiunea gastronomică a târgului, unde anumite produse alimentare au fost interzise sau înlocuite cu produse locale – este cazul celebrei „șampanii”, care nu se va regăsi nici ea în Târgul strasburghez, unde a primit câștig de cauză o băutură spumantă alsaciană – „crémant”. Dar și al unor bunătățuri precum Tartiflette, care va fi înlocuită de Munstiflette, o specialitate „mai alsaciană” dar mai puțin franțuzească.
De ce este așa de important orașul Strasbourg?
Într-un cartier aparte din Strasbourg își au sediile Consiliul Europei (8 dintre clădirile acestuia) și Parlamentul European (5 dintre clădirile acestuia), potrivit WikiPedia. Principala clădire a Parlamentului U.E. din Strasbourg are forma stilizată a Turnului Babel, probabil prima construcție globalistă din istorie, care, potrivit relatării biblice, a rămas neterminată și s-a ruinat din cauza unei intervenții a lui Dumnezeu, Care a hotărât să îi dezbine pe constructori, amestecându-le graiurile și făcându-i să nu se mai poată înțelege între ei.
Ca particularitate creștină, în același oraș franco-german se află catedrala catolică Notre-Dame de Strasbourg, cu o construcție gotică impresionantă, asemănătoare cu sora sa pariziană. Însă există un amănunt care o individualizează și o face atractivă pentru nu mai puțin de 3 milioane de turiști pe an, dintre care nu toți sunt creștini. Catedrala găzduiește un artefact care aduce laolaltă religia, știința și arta: orologiul astronomic. Nu este vorba de un ceas mecanic plasat în turn, ci despre un aparat instalat la parter, un adevărat strămoș al tehnicii de calcul moderne – dar independent de electricitate. Datând din epoca Renașterii și fiind definitivat în 1842, orologiul astronomic (funcțional!) indică și reproduce vizual o serie întreagă de date foarte precise: ora publică/legală, ora solară, calendarul circular perpetuu, pascalia, poziția Soarelui și a Lunii, eclipsele solare și lunare, ecuațiile solare și lunare, poziția astrelor pe cer și a planetelor în jurul soarelui, fazele lunii. În partea superioară se află statuete umane automate care încep să se miște o dată pe zi, la ora 12:30, în afara duminicilor și sărbătorilor: la primul etaj, cele patru vârste ale vieții defilează în fața morții, arătând efectul trecerii timpului asupra omului; la etajul superior, cei doisprezece apostoli înaintează prin fața Mântuitorului Iisus Hristos, Care îi binecuvântează chiar la ceasul amiezii (ora 12 solară), iar, deasupra, un cocoș cântând aduce aminte de întreita lepădare a lui Petru. (articolul continuă dedesubt)
Am avut ocazia să vizitez Strasbourg-ul în toamna anului 2005, la întoarcerea dintr-un schimb de experiență dintre clasa mea cu profilul franceză-bilingv de la un reputat colegiu brașovean și un liceu din sudul Franței. Strasbourg este ultimul oraș de pe teritoriul francez și, în epoci mai îndepărtate, a aparținut Germaniei. Pentru mine acest oraș este eminamente creștin, pentru că din el am cumpărat prima mea biblie în limba franceză, chiar de la magazinul de obiecte religioase al Catedralei ce găzduiește faimosul orologiu. Întrucât eram la finalul excursiei, nu am avut cei 30 de euro necesari unei biblii catolice integrale, astfel încât m-am mulțumit cu un Nou Testament tradus în franceza modernă, cu ilustrații și explicații marginale, la doar 4 euro. Privind înapoi, pot să spun că a fost o afacere bună, care mi-a înlesnit citirea/înțelegerea nepretențioasă a Scripturii și îmbogățirea vocabularului franțuzesc la o vârstă foarte fragedă. Cu atât mai mult cu cât Strasbourg-ul este atât de legat în amintirea mea de creștinism, mă uimește să aud, la aproape două decenii distanță, despre felul în care primăria dominată de „ecologiști” (o mișcare de stânga, la fel ca socialiștii sau comuniștii) dorește să limiteze expunerea crucifixurilor (cruci cu piedestal) la Târgul de Crăciun, prilejuit de o sărbătoare care nu ar avea sens în absența conotației sale creștine, de Naștere a Domnului Iisus Hristos. (articolul continuă dedesubt)
Iată știrea care a făcut înconjurul presei franceze începând de săptămâna trecută:
„Dogmatism”, „constrângeri absurde”, „vânătoare de crucifixuri”: publicarea listei de produse și articole interzise la Târgul de Crăciun din Strasbourg a suscitat, marți, 11 octombrie 2022, reacții puternice în rândurile opoziției față de primăria „ecologistă” a orașului, precum și în sânul societății civile.
Originea polemicii datează de la începutul lunii octombrie, când serviciile publice ale Eurometropolei Strasbourg au trimis comercianților nesedentari și târgoveților un e-mail intitulat „Produse autorizate la Strasbourg, Capitală a Crăciunului 2022”. În cuprinsul mesajului, o listă de produse interzise, autorizate sau autorizate „cu rezerve”. În ultima categorie figurează și crucifixele, potrivit lesechos.fr. Iar asta, deși ele au fost întotdeauna prezente, alături de ieslea de Crăciun, printre produsele comercializate la acest târg cu o vechime de 540 de ani, care a atras în ultima vreme circa 2 milioane de turiști pe sezon.
În nou-limba strasburgheză, crucifixul a devenit „crucea lui I.H.”, iar pe tarabele Târgului de Crăciun (ediția 541), care va fi deschis oficial pe 25 noiembrie, simbolul creștin va fi vândut „cu anumite rezerve”, sub același regim ca și cravatele, desfăcătoarele de sticle și scrumierele, potrivit listei de produse interzise și autorizate pentru ediția din 2022 pe care Primăria le-a trimis-o comercianților.
Opinii pro și contra
„Cine vindea crucifixe?”, se întreabă mirat Bernard Xibaut, cancelarul Arhiepiscopiei de Strasbourg. La „Christkindelsmärik”, care în graiul alsacian înseamnă literalmente „Târgul Pruncului Iisus”, care a apărut în urmă cu cinci sute de ani, „se pot găsi cruci poate pe vasele din ceramică sau pe coperțile cărților, la standul protestanților. Dar se vând mai ales iesle și sfințișori (mini-statuete ce compun scena Nașterii Domnului, n.r.)”, observă preotul catolic. Și multe alte produse care nu mai au nimic de-a face cu Crăciunul.
„Un târg de Crăciun care este târgul „Christkindelsmärik” – „târgul copilului Hristos” – deci prezența Sa este justificată la acest nivel. Excluderea ei, dacă este o eroare de comunicare, trebuie doar s-o admitem” (și s-o corectăm), subliniază Olivier Birklé, un reprezentant al târgoveților și al comercianților de la Târgul de Crăciun din Strasbourg.
Potrivit unui participant la ședința organizată de Primăria Strasbourg pe această temă, crucea s-ar fi aflat chiar pe lista obiectelor „interzise la vânzare”. Dar, puse în fața unor reacții foarte puternice, autoritățile au dat înapoi și au schimbat încadrarea la „autorizate cu anumite rezerve”, scrie Le Figaro.
Pentru produsele autorizate „cu rezerve”, organizatorii vor avea „o discuție cu expozanții pentru a înțelege de unde provine produsul și de ce se află acolo”, a explicat Guillaume Libsig, responsabil adjunct cu viața asociativă al municipalității. Lista va fi revizuită „la începutul anului 2023”, cu ocazia unei noi reuniuni a comisiei care a stabilit lista valabilă în prezent. Astfel, în privința vânzării de cruci creștine, autorizată și ea „cu rezerve”, „prioritatea este de a avea unele decente și stabile, realizate în Europa, și nu sosite în containere din Asia”, subliniază Libsig, citat de Les Echos.
El fusese un mare apărător al acestei liste, despre care a susținut că dă „credibilitate evenimentului” prin punerea pe primul loc a „priceperii și autenticității”. „Capitala Crăciunului trebuie să rămână ancorată în contemporaneitate, răspunzând chestiunilor puse de societate asupra responsabilității față de mediu, provenienței produselor, bunăstării și identităților”, a opinat reprezentantul primăriei, spunând că refuză să conceapă târgul ca pe un „supermarket în aer liber (…) cu obiecte ce se vând de obicei în altă parte în restul anului”.
Opoziția îl contrazice ironic
„Vrând să controleze tot ce ține de Crăciun, municipalitatea se împiedică de ideologia și prejudecățile-i proprii!”, a reacționat consilierul municipal al opoziției, Alain Fontanel (LREM), candidat perdant la funcția de primar în alegerile din 2020. Anne-Pernelle Richardot (PS) a evocat „wokismul stupid”, în timp ce Pierre Jakubowicz (Horizons) a fost surprins „să vadă că această listă vine atât de târziu”, cu o lună și jumătate înainte de deschiderea târgului, câtă vreme majoritatea comercianților își comandă stocul de marfă încă de la începutul anului.
Unii comercianți țin partea primăriei progresiste
„Lista a fost întocmită în mod democratic, fiecare voce a contat”, a susținut, la rândul său, Eric Bodein, un comerciant al Târgului, care s-a numărat printre cele 15 persoane din „comitetul consultativ de selecție”. „Scopul era de a avea articole de mai bună calitate, trebuia făcută o triere”, a explicat vânzătorul.
Alți comercianți țin partea comerțului liber
Dar opinia sa nu este împărtășită de toți participanții la târg – mai ales de cei afectați de tăiere prin triere…
Printre cele aproximativ douăzeci de obiecte interzise sau autorizate „cu rezerve” se numără și crucifixul. Acesta este unul dintre simbolurile creștine ale târgului istoric din Strasbourg. „Un târg de Crăciun care este târgul „Christkindelsmärik” – „târgul copilului Hristos” – deci prezența Sa este justificată la acest nivel. Excluderea ei, dacă este o eroare de comunicare, trebuie doar s-o admitem” (și s-o corectăm), subliniază Olivier Birklé, capelanul târgoveților și al comercianților de la Târgul de Crăciun din Strasbourg, citat de TF1info.fr.
Alte articole interzise sunt șepcile, cizmele de Crăciun, umbrelele, împletiturile din răchită, poncho-urile și costumele pentru câini sau pisici (Moș Crăciun în patru labe, n.r.). Cât despre cele ale gurii, floricelele de porumb (popcorn) vor fi interzise, șampania va fi înlocuită cu cremantul alsacian, iar specialitățile culinare „tartiflette” și „raclette” vor fi înlocuite de „munstiflette”, originară din Munster. Lista de peste 350 de produse a fost actualizată de „comitetul consultativ de selecție” al Târgului de Crăciun de la Strasbourg.
Munstiflette în loc de tartiflette
În mail-ul foarte serios adresat de primărie comercianților, cu scopul pretins de a favoriza produsele locale și autentice, se precizează în special că tradiționala tartiflette trebuie înlocuită cu o Munstiflette, un produs cu denumire și compoziție „mai alsaciană”. Ceva de neînțeles pentru mulți dintre vânzători: „Dacă interzici un produs, trebuie să îl interzici pe tot parcursul anului, nu doar la Târgul de Crăciun”, este de părere Nawel, care deține magazinul de suveniruri „Reflets d’Alsace”.
Acești vânzători își pun, de asemenea, întrebări cu privire la aria de aplicare a interdicțiilor. De exemplu, un bol pliabil pentru animalele de companie va fi de găsit în Târgul de Crăciun sau în magazinul de suveniruri din vecinătate? Există, de asemenea, întrebări cu privire la produse și la autenticitatea/prețurile lor. „Avem produse pentru toate buzunarele, dar nu trebuie să rămână doar cele mai scumpe. De îndată ce ajungi la produsele artizanale, acestea sunt adesea mai scumpe decât cele importate, din păcate, fapt pe care-l regretăm. Trebuie să păstrăm o gamă largă de produse, dar și să rămânem în spiritul Crăciunului”, a explicat Patrick Genny, directorul Biroului de Turism.
Lista de interdicții i-a făcut să sară în sus pe unii dintre strasbourghezii intervievați de TF1: „Toate aceste interdicții devin ridicole”, se îngrijorează o tânără. „Râd ca să nu plâng, ceea ce e patetic”, spune altcineva.
La rândul ei, opoziția politică a reacționat puternic la anunțarea listei de produse interzise sau aprobate cu jumătate de gură. „O fi devenit Iisus Hristos un cuvânt nepotrivit?”, se întreabă Alain Fontanel (Renaissance), ironizându-i în „Le Figaro” pe „ecologiștii care se erijează în poliția bunului gust”. Jean-Philippe Vetter (LR) se întreabă „dacă nu trebuie să-I mai pronunțăm numele Celui Care este la originea sărbătorii de Crăciun”, potrivit publicației La Depeche.
Primăria face un pas înapoi
Confruntată cu această polemică iscată de opozanții și cetățenii indignați, primărița ecologistă din Strasbourg, Jeanne Barseghian, a făcut un pas înapoi. Însă acum nu se mai vorbește de „crucifix”, căci municipalitatea ecologistă (stângistă) a ales denumirea de… „Crucea lui I.H.”. Înainte ca primărița „să dea înapoi”, lista municipalității arăta în felul următor:
2 thoughts on “Semnul Crucii, aproape interzis la Târgul de Crăciun de la Strasbourg, capitala Parlamentului UE. Mai poate fi sărbătorită Nașterea Domnului fără Semnul Domnului? EDITORIAL”