Amintiri din pandileală despre cum am lăsat Crăciunul nerepornit în târg. Garduri, coduri, Libertate. FOTO-EDITORIAL

După doi ani de restricții pandemiste, Târgul de Crăciun de la Sibiu și-a deschis vineri, 11 noiembrie 2022, porțile pentru toată lumea. În 2021 același târg s-a ținut – deși aflat în aer liber – cu acces doar pentru posesorii de certificat Covid (testați sau vaccinați), găzduind și un centru de vaccinare cu seruri experimentale în locul „Atelierului lui Moș Crăciun”. În 2020, același târg nu s-a ținut deloc, fiind amplasat în Piața Mare doar bradul și plasa de lumini.

„Vineri, 11 noiembrie, la ora 19 s-a deschis Târgul de Crăciun din Sibiu, iar după doi ani de restricții ediția din 2022 a însemnat pasul către normalitatea de dinaintea pandemiei. Mii de oameni, atât sibieni cât și turiști au venit să participe la aprinderea iluminatului festiv (…). În Piața Mare au fost amenajate 120 de căsuțe unde se comercializează diferite produse, bradul de Crăciun, înalt de 24 de metri, roata panoramică și instalațiile de lumini (…), un podium de unde se poate vedea întreg târgul, dar și patinoarul (…). Vinul fiert costă între 9-15 lei paharul de 200 ml, ceaiul între 6 și 12 lei, cafea de la 5 la 10 lei, iar ciocolată caldă 6 lei. O porție de ceafă la grătar costă 12lei/100gr, iar două sarmale, 25 de lei. Dulciurile precum turta dulce, ciocolata de casă, bomboanele au prețurile cuprinse între 5 și 15 lei”, se arată într-un articol din ziarul local Tribuna.ro.

Pentru mine – și majoritatea oamenilor normali – iarna nu a început și, deși am trecut de „Black Friday”, n-a început nici „sezonul cadourilor”. Fără a dori să vă influențez, am să enumăr câteva motive pentru care eu, personal, NU voi fi un client al Târgului de Crăciun de la Sibiu din 2022, deși organizatorii se laudă că, de data asta, îl fac „fără restricții”. Sau poate tocmai de aceea.

1.Discriminarea/hărțuirea e o infracțiune care nu se prescrie. Faptul că anul trecut, în cea mai neagră parte din dictatura politico-medicală, cineva s-a gândit să-i lipsească pe jumătate dintre români de TOATE evenimentele culturale sau comerciale, chiar și de cele desfășurate în aer liber, care nu prezentau nici un pericol epidemiologic dacă s-ar fi asigurat distanțarea minimă, pentru mine este de neiertat. Și pentru mulți alți români care mai au memorie. Șantajul, constrângerea, condiționarea accesului ÎNTR-UN LOC PUBLIC de statusul vaccinal, precum și „stimularea” (a se citi: mituirea) socio-culturală a unui act medical ce ar fi trebuit să fie liber consimțit după o informare echidistantă (și „pro” și „contra”) sunt josnicii la care instituțiile publice și mediul privat s-au dedat mai ales în ultima parte a anului 2021, încercând ulterior să condiționeze chiar și accesul la locul de muncă, deci sursa de venit a fiecăruia dintre noi, de o vaccinare experimentală cu riscuri majore pentru sănătate/viață sau de o testare atât de des repetată până la limita exasperării. (articolul continuă dedesubt)

Foto: Vlad Pârău

2.Târgul de Crăciun din 2021 avea deviza „Împreună, repornim Crăciunul prin vaccinare” și avea un centru mobil de vaccinare ad-hoc în cabana de lemn intitulată „Atelierul lui Moș Crăciun”. Fostul „Moș Gerilă” al dictaturii comuniste s-a transformat în „Moș Vacciun” al dictaturii „sanitare” globaliste. Am discutat deja despre cât de greșit este să încerci să determini un act medical (științific) prin beneficii/privilegii de natură non-medicală (neștiințifice). Toată compasiunea mea pentru cei care au acceptat să fie vaccinați în condiții atât de improprii doar pentru a putea să le ofere copiilor lor o vizită într-un loc de distracții! Sper că și-au învățat lecția și, mai ales, că nu vor avea parte de reacții adverse (prea) grave. Dar punerea semnului egal între vaccinare și Crăciun a fost un lucru FOARTE deplasat. „Repornim Crăciunul prin vaccinare”, nu-i așa? Dar când anume a fost oprit Crăciunul? Și de ce nu se putea sărbători fără vaccinare? (articolul continuă dedesubt)

Foto: Vlad Pârău

Ei bine, aici trebuie să ne întoarcem la originea sărbătorii și să ne amintim ce este Crăciunul: Sărbătoarea Nașterii Domnului Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Cel Care, prin jertfa, moartea și Învierea Sa a învins moartea însăși, oferind tuturor prietenilor Săi Viața Veșnică. Deci, cum poate teama de moarte, reprezentată în 2021 de virusul gripal modificat genetic, să oprească sărbătorirea Crăciunului, care este o sărbătoare a Vieții? Nu poate. Și nu va putea niciodată! Și, de aici, tragem concluzia următoare:

3.Târgul de Crăciun (din orice oraș) NU este despre Crăciun. Admițând că există o oarecare legătură indirectă între Crăciun și manifestările socio-culturalo-comerciale desfășurate în perioada Crăciunului, trebuie să evaluăm în ce măsură chintesența Crăciunului – Sărbătorirea Nașterii Domnului Iisus Hristos – este cuprinsă în miezul acestor manifestări. Înainte de fatidicul an 2020, ea era cuprinsă în TdC Sibiu de doar câteva componente: ieslea de Crăciun cu statuete reprezentând Pruncul, Fecioara Maria, Dreptul Iosif și magii; concertele de colinde, în măsura în care acestea vorbeau și despre Nașterea Domnului; obiectele religioase sau neperisabile comercializate sporadic în târg (icoane, statuete, cărți, globuri sau aranjamente artistice cu mesaj creștin explicit). În rest, nici Moș Crăciun, nici renii, nici patinoarul, nici roata, nici călușeii, nici trenulețul/mașinuțele, nici turta dulce și – poate aici am să enervez pe câțiva dintre voi – nici chiar bradul NU AU LEGĂTURĂ CU CRĂCIUNUL, deoarece ele pot fi folosite la fel de bine și cu cel puțin la fel de mult profit în orice altă perioadă a anului și în orice parte a pământului (inclusiv în China ateistă sau în țările islamice). (articolul continuă dedesubt)

Citiți și: Semnul Crucii, aproape interzis la Târgul de Crăciun de la Strasbourg, capitala Parlamentului UE. Mai poate fi sărbătorită Nașterea Domnului fără Semnul Domnului? EDITORIAL

Foto: Vlad Pârău

4.Târgul de Crăciun (din orice oraș) NU se suprapune decât parțial cu perioada Crăciunului, care durează din 24 decembrie seara și până pe 6 ianuarie. Faptul că la jumătatea lunii noiembrie, când nu avem pic de zăpadă afară și mai sunt destui copaci în jur care, deși nu au „cetina tot verde”, sunt încă îmbrăcați în culorile toamnei, iar în centrul orașului se aude „Let it snow” („Să ningă!”) și se proiectează pe clădiri fulgi de nea este cel mult o dovadă de inadecvare la mediu, ca să nu mai spun la tradiție. Faptul că cea mai mare parte a Târgului de Crăciun – în special a componentei lui gastronomice – se suprapune integral peste POSTUL CRĂCIUNULUI e o altă dovadă de inadecvare la spiritul poporului peste care se altoiește această formă comercială. Ca amănunt, este simptomatic faptul că, încă din a doua zi de Crăciun, cabanele din târgul „de Crăciun” încep să se împuțineze, deși fuseseră acolo FĂRĂ ROST cu o lună și jumătate înainte de Crăciun, îmbiind la dulciuri, fripturi, sarmale și vin/țuică în timpul POSTULUI PREMERGĂTOR SĂRBĂTORII. Nu mai spun că multe dintre produse erau vândute la un preț de 4 ori mai mare decât oriunde altundeva și la o calitatea adesea îndoielnică (în 2019 o porție de cartofi prăjiți sleiți costa 8 lei, cam la fel ca un pahar de carton în care îți era turnat celebrul „vin din pastilă” cu gust de zeamă lungă). De asemenea, închiderea Târgului pe 2 ianuarie, deși colindele se cântă în continuare în toată perioada dintre Nașterea (25 Decembrie) și Botezul Domnului (6 Ianuarie) e o altă inadecvare care ar trebui să dea de gândit. (articolul continuă dedesubt)

Colaj: Foto Travel

4.Spațiul Public este transformat în afacere privată. Aici greșesc toate târgurile pe toate tematicile din toate orașele. Mi se va replica: dar este de interes public și nu se percepe taxă de intrare. Știu asta, dar, prin excesul de „festivaluri” și „târguri” se ajunge la bizara situație de a nu mai avea Piața Mare ca un spațiu cu bănci, porumbei și promenadă decât preț de câteva luni pe an, mai mult în sezonul rece dintre Anul Nou și Mărțișor. Adică specificul principal al locului le este confiscat localnicilor în cea mai mare parte a anului. Nu sunt de părere că astfel de evenimente ar trebui interzise, dar oare toate, de la Festivalul de Teatru la Festivalul Berii și de la Târgul Olarilor la cel al Grădinilor trebuie desfășurate musai în Piața Mare?

Foto: Vlad Pârău

5.Monumentele istorice sunt necinstite sau complet ascunse. Mă voi referi la doar trei exemple, placa Eroilor Revoluției Anticomuniste, placa-cruce de pe locul unde ar fi murit primul revoluționar împușcat și monumentul pedagogului român Gheorghe Lazăr. Dacă primele două sunt monumente încastrate direct în pavaj care ajung să fie călcate în picioare de petrecăreți sau chiar acoperite de decorul festivalier – iar Primăria nu întreprinde nimic pentru a le ridica pe soclu sau a le împrejmui cu piloni și lanțuri de metal -, statuia lui Gheorghe Lazăr, care are ghinionul de a se afla în colțul pieței în care de cele mai multe ori se amplasează fie scena mare, fie patinoarul, ajunge să fie ascunsă privirii direct sau indirect – cel mai răsunător caz a fost la un eveniment cu ocazia căruia statuia a fost flancată de toalete „ecologice”.

Foto: Vlad Pârău

6.De ca și cum nu era suficientă discriminarea nevaccinaților prin interzicerea accesului la Târgul de Crăciun din 2021, începând cu jumătatea lunii noiembrie nu li s-a mai permis protestatarilor anti-obligativitate nici măcar să se adune în colțul neocupat de târg din Piața Mare a Sibiului, deoarece Jandarmeria a venit cu argumentul că „nu pot fi autorizate două manifestații diferite în același loc”, iar cum prima „manifestație” era târgul, protestatarii au fost obligați să se mute în față la „Magazinul Dumbrava” din Piața Unirii, o zonă mult mai puțin vizibilă din centrul orașului. (articolul continuă dedesubt)

Foto: Vlad Pârău

7.Alte motive pe care vă aștept să le transmiteți în secțiunea de comentarii. Ah, și dacă tot am vorbit de stupida deviză „Repornim Crăciunul prin vaccinare” de anul trecut, să ne aducem aminte că, deși cei care spuneau că serul cu ARN mesager ar putea provoca mutații genetice în organism erau ironizați drept „conspiraționiști”, voluntarii care verificau statusul vaccinal al clienților la intrarea în târgul-de-tristă-amintire aveau uniforme pe care scria „ITgenetics. Let us optimize you”. Putem face glume și despre „zombies”, sau alea nu sunt de bon ton? (articolul continuă dedesubt)

Foto: Vlad Pârău

Vă pun la dispoziție mai jos o poezie scrisă de mine anul trecut nu neapărat pe tema Târgurilor de Crăciun și a evenimentelor publice restricționate „sanitar”, ci pe tema întregului climat de isterie pandemistă dusă la paroxism. Îmi amintesc că am compus-o în ziua în care a apărut știrea despre marile magazine străine ce montau garduri pe mijlocul culoarului principal, pentru a departaja zonele de acces exclusiv pentru vaccinați de cele îngăduite și nevaccinaților. Același tip de garduri a fost monat în parcuri și piațete la toate festivalurile și târgurile din 2021 pentru a departaja spațiul public aflat în aer liber unde „virusul lovea mai tare” și doar anumiți cetățeni erau acceptați de spațiul public aflat în aer liber unde „virusul lovea mai puțin” și erau acceptați toți cetățenii, indiferent dacă aveau certificat vaccial sau nu, indiferent dacă aveau smartphone sau nu.

Garduri, coduri, libertate
*
Se montează garduri între noi
Să „faciliteze” libertatea,
Suntem despărțiți în „noi” și „voi”
Pe „esențialele” nevoi
Pentru-a ne testa ușurătatea!
*
Se montează garduri tot mai dese,
Fiecare pas e îngrădit,
Cine intră, cine nu mai iese,
Cine se va teme de decese –
Totul e filmat și cântărit!
*
Se montează garduri între frați
Peste sărăcie și spoială
Ne despart în „ne” și „fascinați”,
Toți vom fi de „ăștia” alergați
Sub motiv de teamă și de boală!
*
Se montează garduri peste cei
Care au murit în optzeșinouă.
Asta-i libertatea visată de ei?
Restricții de mișcare, cenzură de idei?
Asta-i „minunata” lume nouă?
*
Se montează garduri, pas cu pas
Să nu miște nimeni neverificat
Dacă are vreun „coronapass”.
Vai de prompteristul cu accent de sas,
Împăratul vostru-i dezbrăcat!
*
(21 noiembrie 2021, Vlad Pârău, Sibiu)