35 de ani de la Revolta Anticomunistă din 15 noiembrie 1987, comemorați la Brașov de mai multe asociații civice. VIDEO Comitete Cetățenești Locale

Marți, 15 noiembrie 2022, s-au împlinit 35 de ani de la Revolta Anticomunistă a muncitorilor de la Brașov, petrecută cu peste 2 ani înainte de evenimentele din decembrie 1989 și înscriindu-se, la acea vreme, printre primele mișcări de amploare care au dus la prăbușirea generalizată a comunismului în Europa de Est. Momentul a fost comemorat marți la Brașov de mai multe asociații civice și a reunit circa 400 de persoane într-un marș desfășurat pe traseul Troiţa Eroilor (Calea Bucureşti) – Prefectură.

Avându-i ca invitaţi de onoare pe membrii Asociaţiei „15 Noiembrie 1987”, asociaţiile Liga Suporterilor Stegari, Neam Onoare Identitate, Honor et Patria, Camarazii România, Calea Neamului, Frăţia Ortodoxă Sf. Mare Mucenic Gheorghe purtătorul de Biruinţă, Scut Botoşănean, Starea de Libertate, Radical Entourage şi Legitimă Apărare, i-au invitat pe toţi braşovenii și patrioții români la Marşul Memorial organizat în data de 15 noiembrie 2022. Acestei acțiuni i s-a alăturat și Constantin-Florin Ilie de la Comitetele Cetățenești Locale, a cărui filmare o preluăm la finalul acestui articol.

„Revolta din 15 Noiembrie 1987 a fost iniţiată de muncitori înalt calificaţi din Secţia 440 a Întreprinderii de Autocamioane Braşov, nemulţumiţi de salariile insuficiente asigurării unor condiţii de trai decent şi de condiţiile de muncă. Atitudinea arogantă a conducerii întreprinderii în faţa revendicărilor formulate de muncitori a făcut ca protestul să cuprindă muncitorii din întreaga uzină. În plină zi de alegeri comuniste, muncitorii au pornit în marş spre Judeţeana de Partid. În dreptul Spitalului Judeţean protestatarii au început să cânte imnul „Deşteaptă-te, române!”. Acela a fost momentul în care revolta a devenit pronunţat anticomunistă. Faptul este atestat de miile de muncitori care au scandat, în mai multe rânduri, „Jos comunismul!” şi au înlăturat însemnele comuniste de pe fosta Judeţeană de Partid Braşov. Trupele de Securitate şi Miliţie au intervenit în forţă spre a risipi manifestanţii. Au urmat arestările, torturile, condamnările, deportările etc.

În urma participării la revolta muncitorească anticomunistă, au fost condamnaţi (în urma unui proces dirijat de conducerea Partidului Comunist Român) şi deportaţi 61 de muncitori, iar alţi 27 de muncitori au fost forţaţi să-şi schimbe forţat locul de muncă. De asemenea, 500 de persoane au fost arestate şi anchetate în sediile Miliţiei şi Securităţii din Braşov şi Bucureşti. Soţiile şi copiii muncitorilor deportaţi au trăit, la rândul lor, experienţa domiciliului obligatoriu.

Se cuvine a menţiona şi manifestările de solidarizare cu muncitorii braşoveni a celor trei studenţi silvicultori braşoveni (Cătălin Bia, Lucian Silaghi şi Horia Şerban) care, în 22 noiembrie 1987, au afişat, în faţa cantinei studenţeşti din Complexul Memorandului, o pancartă pe care scria „Muncitorii arestaţi nu trebuie să moară”. În urma acestei acţiuni, studenţii au fost exmatriculaţi şi deportaţi. În 15 decembrie 1987, un alt grup de studenţi braşoveni, format din Mihai Torjo, Marin Brâncoveanu şi Marian Lupou, cere eliberarea muncitorilor braşoveni arestaţi, inscripţionând pereţii interiori a două corpuri ale Universităţii Braşov cu lozinci anticomuniste. La rândul lor, aceştia sunt exmatriculaţi şi arestaţi.

„Nu vrem să lăsăm în uitare un moment important al istoriei braşovene şi naţionale. Ne asumăm tradiţia anticomunistă de luptă a braşovenilor, de la rezistenţa armată din munţi şi până la revolta din 15 Noiembrie 1987”, au transmis membrii Ligii Suporterilor Stegari, citați de ziarul „Bună Ziua, Brașov”.

Filmare Constantin-Florin Ilie, membru fondator al „Comitete Cetățenești Locale”. VIDEO:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *