Ioan Ungureanu, preotul satului Schit Orășeni din Botoșani, caterisit de mitropolitul Teofan pentru nepomenire, a câștigat procesul penal intentat de Mitropolie după ce a continuat slujirea preoțească. EXCLUSIV: Precizările Arhiepiscopiei Iașilor. ACTUALIZARE explicații Mihai Silviu Chirilă
După unii „nepomenitor” al ierarhului moldav, după alții „mărturisitor” împotriva „ereziei ecumenismului” validată de participanții la Sinodul Pan-Ortodox din Creta (2016), preotul Ioan Ungureanu din satul Schit Orășeni (comuna Cristești, judeţul Botoşani), caterisit de instanțele interne ale B.O.R., a câștigat în primă instanță civilă la Botoșani procesul penal intentat lui de reprezentanții Mitropoliei Moldovei și Bucovinei (M.M.B.) pentru continuarea slujirii preoțești „fără drept” acordat din partea cultului oficial. În timp ce apărătorul lui, Mihai Silviu Chirilă, vede în decizia instanței botoșănene un semn venit tocmai de la Sfinții Trei Ierarhi (sărbătoriți luni, 30 ianuarie) împotriva mitropolitului „ecumenist” Teofan care ar fi vrut „să-l arunce în pușcărie” pe preotul nepomenitor și face previziunea că și instanțele superioare, în caz de apel, vor menține hotărârea, biroul de presă al Arhiepiscopiei Iaşilor subliniază că victoria din instanța civilă nu schimbă cu nimic situația „domnului” Ioan Ungureanu, care rămâne, potrivit lor, în continuare caterisit, deci nu mai poate activa ca preot. Vom prezenta, pe rând, explicațiile celor două părți:
„Dumnezeu nu i-a permis mitropolitului Teofan sa-l arunce in inchisoare pe preotul Ioan Ungureanu!” – Mihai Silviu Chirilă, 1 februarie 2023
„Judecătoria Botoșani a decis ieri achitarea preotului mărturisitor Ioan Ungureanu într-un dosar penal pe care i l-a intentat mitropolitul Teofan Savu pentru exercitarea fără drept a profesiei de preot după ce l-a caterisit într-o manieră necanonică și nelegală și a dorit, ulterior, să-l arunce în închisoare, fiind, din punctul acesta de vedere, primul episcop din România – și singurul, până în acest moment – care duce persecutarea preoților atât de departe încât dorește să-l arunce în închisoare pe un preot care nu are altă vină decât aceea că s-a opus ereziei ecumenismului pe care mitropolitul Teofan a îmbrățișat-o la Creta. (…)
Judecătoria Botoșani a decis ieri, în primă instanță, achitarea preotului Ioan Ungureanu pe temeia articolului 16 alin 1.b din Codul de Procedură Penală, teza 2, care spune că fapta nu s-a săvârșit cu vinovăția cerută de legea penală. Preotul Ioan Ungureanu fusese acuzat de mitropolitul Teofan că, după ce a fost caterisit, a continuat să slujească în biserica parohială, având în jurul său toți credincioșii – sau majoritatea credincioșilor – pe care i-a păstorit timp de 20 de ani. Instanța a considerat că fapta există, pentru că preotul Ioan Ungureanu nu a întrerupt slujirea, așa cum nici nu avea obligația s-o întrerupă, de vreme ce a fost caterisit pe nedrept pentru că a aplicat canonul 15, 1 cu 2, al Sinodului Constantinopolitan, care îi dă dreptul să se despartă de un episcop care mărturisește cu capul descoperit, adică în public, mărturisește o erezie – erezia ecumenismului. Deci fapta s-a săvârșit, dar nu s-a săvârșit cu vinovăție: faptul că preotul a continuat să slujească nu este faptă penală, cam asta este ideea instanței.
Apărarea preotului a demonstrat că preotul și slujirea sa nu au prejudiciat pe nimeni, nu a existat nimeni care să spună: eu m-am dus la Ioan Ungureanu și mi-am dat seama că de fapt el nu mai este preot. Toată lumea care a venit la preotul Ioan Ungureanu știa că e caterisit de către mitropolit, și-a asumat lucrul acesta, Mitropolia nu a putut să demonstreze în instanță că slujbele bisericești le-ar fi inventat mitropolitul Teofan și că are drepturi de autor asupra lor, ele fiind un tezaur ortodox care aparține tuturor ortodocșilor, nu aparține mitropolitului sau patriarhului, veșmintele sau obiectele liturgice nu sunt marcă înregistrată la OSIM, fiind universale pentru toți ortodocșii șamd.
De aceea, instanța, coroborând și cu faptul că în 2019 România a fost condamnată la CEDO pentru faptul că a trimis în închisoare doi slujitori ai unor culte care au fost caterisiți, deși populația din cultele respective era alături de ei. În 2019, CEDO a condamnat România și a considerat caterisirea celor doi preoți ca nelegală, deoarece acei preoți erau ai unei comunități care îi cerea pe ei ca preoți. Nu au încălcat cu nimic legislația cultului respectiv, nici nimic, pentru că ei nu mai erau preoții cultului respectiv, ci erau ai acelei comunități. Și, conform Legii Cultelor, o comunitate are dreptul să se roage chiar dacă nu are personalitate juridică, un grup religios are dreptul să-și facă slujbele sale și cultul său cum dorește, nefiind recunoscut drept cult – dar nu poate cineva să intervină și să spună că un grup religios n-are voie să se roage. Și, atunci, CEDO a spus: dacă avem o grupare dizidentă în interiorul unui cult, care este susținută de populație și populația îl recunoaște pe acel slujitor ca fiind preotul sau pastorul său – pastorul în cazul protestanților, că acei doi erau pastori -, nu are dreptul statul să intervină și să-i aresteze pe oamenii aceia, pentru că ei sunt preoții acelei grupări.
De asemenea, CEDO a spus că într-o dispută dintre un cult și o grupare dizidentă, cum e cazul la noi aici, statul nu are voie să ia apărarea conducerii cultului respectiv pentru a persecuta gruparea dizidentă. Acesta este cadrul legal în interiorul căruia a operat judecătorul care a hotărât, foarte corect, achitarea preotului Ioan Ungureanu, pentru că, după ce România a fost condamnată la CEDO și i s-a spus atât de clar că nu poți să iei apărarea mitropolitului Teofan doar pentru că vrea mitropolitul Teofan să persecute pe preotul Ioan Ungureanu, era greu de crezut că un judecător va merge împotriva unei hotărâri CEDO și va da satisfacție unui mitropolit care n-a știut să-și managerieze relația cu un preot – căci, până la urmă, despre asta vorbim -, (instanța) constatând că preotul Ioan Ungureanu n-a săvârșit absolut nici o faptă penală și că, chiar și după canoane, el avea dreptul să-și continue activitatea pentru că a fost caterisit pe nedrept pentru apărarea dreptei credințe, instanța, în primă decizie, a hotărât achitarea preotului Ioan Ungureanu și, cu ajutorul lui Dumnezeu, și în apel – dacă se va face un apel – e greu de crezut că cineva mai poate să întoarcă această decizie, având în vedere că decizia CEDO deja operează și la nivelul Curții de Apel, nu numai la nivelul judecătoriilor. Deci, cam acesta este cadrul legal”, a explicat juristul și teologul Mihai Silviu Chirilă într-un videoclip mai amplu, pe care cei interesați îl pot urmări pe canalul său de YouTube.
Fostul preot Ioan Ungureanu rămâne caterisit, iar decizia recentă a Judecătoriei Botoșani nu înseamnă repunerea lui în slujirea preoțească, ci doar faptul că el „încă nu e condamnat penal” – Arhiepiscopia Iașilor, 2 februarie 2023
„Ultima decizie pronunţată de instanţa de judecată nu are niciun efect privitor la repunerea în funcţie sau în slujire a fostului preot Ioan Ungureanu. Acesta a fost caterisit, decizie care s-a menţinut până la cea mai înaltă instanţă de judecată din cadrul Bisericii Ortodoxe Române (Consistoriul Superior Bisericesc), devenind definitivă şi irevocabilă. Domnul Ioan Ungureanu a contestat ulterior decizia de caterisire şi în instanţele civile, ajungând astfel până la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care a menţinut hotărârea pronunţată de Curtea de Apel Iaşi. Prin urmare, statutul său de preot caterisit este definitiv şi irevocabil atât în faţa instanţelor bisericeşti, cât şi în faţa instanţelor civile.
Noutatea în ceea ce priveşte acest caz e că domnul Ioan Ungureanu încă nu e condamnat penal. Aşteptăm motivarea deciziei pronunțată de Judecătoria Botoșani, dar intuim că acest domn e achitat – în sensul că nu răspunde penal pentru exercitarea fără drept a unei profesii – posibil prin prescripţia cazului. Ca urmare a hotărârilor de la Curtea Constituţională a României şi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie din 2022, prin care s-a redus perioada de prescriere a infracţiunilor ce sunt pedepsite cu închisoarea de până la 5 ani, domnul Ioan Ungureanu a beneficiat şi el, alături de mulţi alţi inculpaţi, de acest „cadou”.
Nu e vorba de niciun dosar la CEDO care să privească acest caz. Nu are cum, atâta timp cât noi nu am fost citaţi. Acest domn invocă o hotârâre CEDO mai veche care nu are nicio legătură cu această speţă, dar despre care socoteşte dumnealui că i s-ar potrivi.
Afirmaţia fostului preot Ioan Ungureanu, cum că s-ar bucura de susţinerea a sute de oameni din satul Schit Orășeni (comuna Cristești, judeţul Botoşani), nu are acoperire în realitatea micii comunităţi a satului care numără până în 300 de persoane”, a precizat biroul de presă al Arhiepiscopiei Iaşilor într-un comunicat de presă transmis la solicitarea redacției noastre.
ACTUALIZARE 03.02.2023: Teologul Mihai Silviu Chirilă (M.S.C.) a postat o nouă filmare în care își exprimă punctul de vedere față de comunicatul Arhiepiscopiei Iașilor, mai sus citat. În esență, sintagma „încă nu e condamnat penal” referitoare la părintele Ioan Ungureanu este înțeleasă de M.S.C. ca o intenție a Mitropolitului Teofan de a-l vedea în închisoare pe preotul anti-ecumenist. Pe lângă alte explicații cu caracter juridic, M.S.C. arată că procesul câștigat de Ioan Ungureanu în instanța botoșăneană nu se referă la caterisirea lui din B.O.R., ci la posibilitatea de a-și exercita profesia la cererea comunității care îl susține. El consideră că, anterior, atât Î.C.C.J. cât și C.A. Iași ar fi putut să judece măcar pe procedură, dacă nu pe fond, modul în care instanțele bisericești au decis caterisirea lui Ioan Ungureanu, deoarece acesta nu ar fi avut parte de un proces echitabil, cei care îl judecau în instanța eclezială fiind subordonați sau angajați ai Mitropoliei Moldovei și Bucovinei. Totodată, hotărârea CEDO contra României în cazul a doi pastori dizidenți care au fost condamnați de statul român la cererea reprezentanților cultelor din care făceau parte are putere de exemplu și pentru disputa Ioan Ungureanu vs. Mitropolia Moldovei și Bucovinei, întrucât situația este similară iar organele statului român nu ar trebui să condamne penal slujitorii dizidenți ai nici unui cult religios pentru continuarea activității lor chiar și în afara cultului oficial, atâta vreme cât comunitatea în cadrul căreia activează îi solicită în continuare. Urmăriți explicațiile lui Mihai Silviu Chirilă pe larg AICI.
În mai toate profesiile, angajații care primesc salarii și de la stat, de la buget, au card de sănătate iar ca să profeseze, anual, fac câte un control medical inclusiv psihiatric. Nu știu dacă acel domn popă a trecut pe la psihiatru dar cred că nu ar trece de vreunul. Personal, nu dau doi bani pe verdictul unui tribunal care nu ține cont de starea mintală a inculpatului. Apropo, știe cineva cum stau cu sănătatea mintală domnii care lucrează sub titlu de popă prin satele noastre?
Deci, citit invers, card e drac, dracul fiind și el o ființă divină, că doar n-o fi apărut așa, de capul lui.
Se zice, în vorbă populară, că banu-i ochiul dracului. Mă întreb ce caută ochiul dracului în buzunarul popii? Cardul de sănătate nu-i bun, dar cardul bancar și banii scoși pe el sunt buni?
Acum, de judecători nu mă mir, dar și oamenii au minte nu glumă de se iau după un drac de popă. Bietul răspopit Creangă…
Dacă ar fi după controale mintale, majoritatea politicienilor n-ar mai fi justițiabili. Dar n-am înțeles, la avocat plătești, la doctor plătești, chiar și la taximetrist plătești, dar la „popă” de ce să nu plătești serviciul religios? Aia nu e tot o muncă prestată? „Boului care treieră ogorul să nu-i lege nimeni gura”, că din munca lui mănâncă. E drept că majoritatea preoților pe care eu i-am întâlnit nu mi-au cerut bani sau au lăsat la latitudinea mea dacă și cât să dau. Acuma dacă dvs. considerați pe dracul „ființă divină”, nu cred că vă calificați să faceți comentarii despre slujitorii Domnului, fie ei răspopiți sau nu!