Sinodul BOR susține respectarea drepturilor și libertăților comunităților românești din toată Ucraina. Patriarhia Română a ajutat refugiații ucraineni cu 8-9 MILIOANE de euro și demarează o colectă și pentru victimele cutremurelor din Turcia și Siria
Sinodul Bisericii Ortodoxe Române, reunit joi, 9 februarie, la București, a deliberat și adoptat 6 hotărâri și câteva declarații. Acesta „își menține ferm poziția favorabilă respectării drepturilor și libertăților comunităților românești din toată Ucraina, după cum sunt respectați ucrainenii din toată România”, însă citează doar parohiile ortodoxe ale românilor din nordul Bucovinei („regiunea Cernăuți”), omițând să le pomenească pe cele din nordul Basarabiei (Hotin/„regiunea Cernăuți”) și sudul Basarabiei (Bugeac/„regiunea Odesa”). Totodată, Patriarhia Română anunță că, în cadrul activităților social-filantropice desfășurate de Biserică în anul trecut, refugiații ucraineni au primit ajutoare în valoare de 42.904.050 lei. Mai mult, în urma cutremurelor care au devastat recent mai multe regiuni din Turcia și Siria, la nivelul Patriarhiei Române s-a decis organizarea unei colecte pentru sprijinirea sinistraților. Un punct interesant pe agendă este desfășurarea în acest an a Întâlnirii Internaționale a Tinerilor Ortodocși (I.T.O.) la Timișoara, în același timp în care acolo este implementat programul laic Capitală Culturală Europeană 2023.
„În ziua de joi, 9 februarie 2023, în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” din Palatul Patriarhiei, sub președinția Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, s-a desfășurat ședința de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.
Sfântul Sinod l-a ales, prin vot secret, pe Preacuviosul Părinte Arhimandrit Gherontie Ciupe ca Arhiereu-vicar al Episcopiei Devei și Hunedoarei. Noul Arhiereu-vicar va purta titulatura de Preasfințitul Părinte Gherontie Hunedoreanul. Hirotonia întru arhiereu va avea loc la Deva în ziua de duminică, 19 februarie 2023.
În cadrul aceleiași ședințe au mai fost luate următoarele hotărâri:
1.Declararea anului 2024 în Patriarhia Română ca Anul Omagial al pastorației și îngrijirii bolnavilor și Anul comemorativ al tuturor Sfinţilor tămăduitori fără de arginți;
2.Aprobarea programului Întâlnirii Internaționale a Tineretului Ortodox (ITO 2023), eveniment care va avea loc la Timișoara în perioada 31 august – 3 septembrie 2023;
3.Aprobarea textului Acatistului Sfântului Cuvios Porfirie Cavsocalivitul (2 decembrie) și a includerii acestuia în cărțile de cult ale Bisericii Ortodoxe Române;
4.Aprobarea textului Slujbei Sfinților Cuvioși Varsanufie și Ioan din Gaza (6 februarie) și a includerii acestuia în cărțile de cult ale Bisericii Ortodoxe Române;
5.Aprobarea recunoașterii autocefaliei acordată Bisericii din Republica Macedonia de Nord cu numele de „Arhiepiscopia de Ohrida și a Macedoniei de Nord, cu sediul la Skopje”, de către Patriarhia Serbiei prin Tomosul sinodal emis în data de 5 iunie 2022. Întâistătătorul ei va fi pomenit cu titulatura „Preafericitul Părinte Ștefan, Arhiepiscopul Ohridei, Skopjei și Macedoniei de Nord”;
6.Aprobarea organizării la nivelul Patriarhiei Române a unei colecte pentru victimele afectate de cutremurul recent din Turcia și Siria.
În legătură cu situația parohiilor ortodoxe românești din zona Bucovinei de Nord, aflate în jurisdicția Bisericii Ortodoxe Ucrainene, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române își menține ferm poziția favorabilă respectării drepturilor și libertăților comunităților românești din toată Ucraina, după cum sunt respectați ucrainenii din toată România.
Sfântul Sinod a luat la cunoștință rezultatele activității social-filantropice ale Bisericii Ortodoxe Române din anul 2022, acestea indicând suma de 339.925.775 lei (aproximativ 69.000.000 euro), în aceasta fiind cuprinsă și suma de 42.904.050 lei oferită pentru sprijinirea refugiaților din Ucraina”, a transmis Biroul de Presă al Patriarhiei Române printr-un comunicat de presă difuzat de Basilica.ro.
Prevederea potrivit căreia Sinodul B.O.R. apără drepturile și libertățile comunităților românești din Ucraina vine să repare o greșeală făcută recent de purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, Vasile Bănescu, potrivit căruia românii care sunt persecutați religios în Ucraina nu fac parte din Biserica Ortodoxă Română și, prin urmare, aceasta nu poate să le ia apărarea. După ce a izbucnit în presă scandalul privind represaliile la care a fost supus ierarhul român Longhin Jar de la Cernăuți, precum și mai multe mănăstiri care aparțin de Biserica Ortodoxă canonică din Ucraina, autonomă în cadrul Patriarhiei Moscovei, în România s-a format un curent de opinie conform căruia nu putem fi solidari cu frații noștri români care fac parte din Biserica Ortodoxă Rusă de pe teritoriul Ucrainei. Lucru absolut fals, deoarece putem fi solidari cu ei atât în virtutea legăturilor de sânge, cât și prin aceea că Biserica Ortodoxă Română și Biserica Ortodoxă Rusă sunt biserici ortodoxe surori, care nu și-au întrerupt comuniunea, fiind firesc să existe solidaritate atunci când una dintre ele este persecutată – mai ales că un regim care nu respectă libertățile religioase în privința unei comunități este susceptibil de a nu le respecta nici în privința celorlaltor comunități (iar precedentul există în privința nerespectării drepturilor etnice ale minorităților). În privința animozităților față de Mitropolia Ortodoxă a Ucrainei, autonomă în cadrul Bisericii Ortodoxe Ruse, în contextul declarațiilor patriarhului rus Chiril favorabile războiului din Ucraina, este bine de știut că Biserica Ortodoxă canonică din Ucraina a început să nu-l mai pomenească la slujbele sale pe patriarhul moscovit. Și chiar dacă nu ar fi făcut acest gest de solidaritate față de poporul pe care îl păstorește, Biserica nu ar fi trebuit să suporte ingerințe politicianiste din partea regimului de la Kiev decât dacă s-ar fi dovedit că se ocupă de cele ale politicii mai mult decât de cele ale duhovniciei – ceea ce nu este cazul și nici nu face parte din domeniile de activitate ale unei biserici ortodoxe.