Gest ostil al Ucrainei față de România: A început lucrări de adâncire a canalului Bîstroe, care ar putea degrada ecosistemele din rezervația biosferei Delta Dunării. De partea cui va fi UE?
În plin război contra rușilor, Ucraina nu pune mai mult preț nici pe vecina și aliata ei, România: după ce a continuat să persecute minoritatea românească din Nordul Bucovinei și Basarabiei, precum și din Sudul Basarabiei, Kievul și-a găsit să mai dezgroape și vechiul diferend ucraineano-român reprezentat de adâncirea Canalului Bîstroe, aflat pe un vechi pământ românesc din Nordul Deltei Dunării (potrivit hărților interbelice, făcea parte din județul Ismail din Regatul României). Scuza scoasă la înaintare este nevoia țării vecine de a-și transporta pe Dunăre cerealele în vase de mare tonaj, însă România sărise deja în întâmpinarea acestei nevoi, punându-și la dispoziție Portul Constanța, Canalul Dunăre-Marea Neagră și infrastructura rutieră încă din al treilea trimestru al anului 2022. Ucrainenii, însă, nu se mulțumesc numai cu atât, ci au început să facă lucrări de dragare (adâncire) a canalului Bîstroe, influențând inclusiv debitul Dunării pe brațul Chilia și riscând să producă o catastrofă ecologică în habitatul Deltei, care face parte din patrimoniul mondial UNESCO. Problema ajunsese să fie tranșată în anii primului mandat Băsescu, lucrările de dragare de atunci fiind suspendate de partea ucraineană, obligată fiind de convenții internaționale la care este parte. Dacă prin anii 2003-2005 România a avut în acest diferend un aliat de nădejde în structurile europene, după desele vizite ale șefei Comisiei Europene la Kiev în 2022-2023, soldate cu impuneri de taxe de „solidaritate” în bani sau armament asupra statelor membre, Uniunea Europeană face acum presiuni asupra României să satisfacă nevoile Ucrainei chiar și în dauna interesului național, periclitând pe termen lung existența Deltei Dunării așa cum o știam, prin degradarea ecosistemelor din această arie protejată. Un exemplu de diktat economic și politic în detrimentul ecosistemului, care riscă să arunce ecologismul radical european de secol XXI înapoi în întunericul secolelor industrialismului orb.
Premierul Nicolae Ciucă știa de cel puțin o săptămână că ucrainenii au început dragarea pe brațul Chilia și pe Bâstroe, încălcând toate tratatele internaționale și distrugând, astfel, Delta Dunării, declarat Patrimoniu UNESCO. Din slugărnicie și din lașitate, premierul nu a avut nicio reacție. Nici Comisia Europeană nu s-a sesizat în niciun fel, lăsând Ucraina să comită un atentat asupra mediului, scrie Național.ro.
Dublu standard: O specie de gândac a fost de ajuns ca UE să suspende finanțarea autostrăzii Sibiu-Pitești pentru România, stat membru, dar toate speciile protejate din Delta Dunării nu sunt de ajuns pentru a sista adâncirea unui canal navigabil pe Dunăre de către un stat ne-membru, Ucraina
Aceeași Comisie Europeană care se purtase mizerabil față de un stat membru, România, blocând finanțarea unui proiect de infrastructură vitală pe motiv că impietează prosperarea unei specii de… gândaci – pe vremea în care U.E. nu trata insectele ca pe o sursă de hrană care oricum e sortită exploatării în folosul omului. Iată un articol publicat de Știri pe Surse la 12 ianuarie 2020, în epoca „vechii normalități”: Fostul ministru al Transporturilor, Răzvan Cuc (PSD), a publicat duminică scrisoarea Comisiei Europene în care României i se cer informații suplimentare despre autostrada Sibiu-Pitești, cel mai important proiect de infrastructură al României la această oră și pentru care autoritățile române cer fonduri UE. În scrisoare se face referire la o specie de gândac care va fi serios afectată de construcția autostrăzii și pentru care România nu a venit cu soluții care să mulțumească CE. „În absența unui răspuns, Comisia ar putea adopta o decizie privind respingerea finanțării”, scrie în finalul scrisorii primite de România de la Comisia Europeană.
Dubla măsură a Comisiei Europene față de riscurile de mediu, privilegiind un stat nemembru după ce a tăiat în carne vie față de un stat membru, ne readuce în actualitatea dragării Canalului Bîstroe de către Ucraina. Cel mai nou element intervenit în acest dosar sensibil este că, aparent, Comisia Europeană sugerează României să fie de acord cu planurile Ucrainei, după cum arată România Liberă.
Reacțiile oficialilor români
În cursul zilei de miercuri, 15 februarie 2023, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu a spus că există semnale că Ucraina ar draga canalul Bîstroe, ceea ce va avea un impact uriaș asupra mediului.
Dar Ministerul Afacerilor Externe, condus de Bogdan Aurescu, a anunțat că nu a primit nici o informare de la autorităţile române cu privire la astfel de lucrări. Potrivit MAE, țara noastră nu este de acord cu propunerea de includere a braţelor Chilia şi Bîstroe în reţeaua europeană de transport.
La rândul său, Ministerul Mediului a intervenit și a spus că nici legislația naţională a României şi nici cea ucraineană nu permit desfăşurarea unor lucrări în acea zonă care să pună în pericol biodiversitatea.
Totuși, ministrul adjunct al Infrastructurii din Ucraina susține că negocierile privind prelungirea coridorului pentru cereale prin Marea Neagră (și pe Dunăre, n.r.) vor începe într-o săptămână.
Ucraina nu a trimis nici o solicitare României, dar și-a trimis utilajele pe Canalul Bîstroe
De partea română, Directorul executiv al Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării, Viorica Bîscă, spune că nu a primit nici o solicitare de aprobare a unor proiecte de adâncire a șantierului navigabil al canalului Bîstroe. Potrivit acesteia, o adâncire a canalului presupune un proiect de amploare, care ar intra într-o procedură de aprobare transfrontalieră. Cu sau fără solicitare-aprobare, ucrainenii s-au apucat deja de treabă.
„Ce putem spune cu siguranţă este că în zona respectivă se află nişte utilaje. Ce activităţi desfăşoară utilajele respective nu putem preciza. Pot desfăşura activităţi de întreţinere, ceea ce nu înseamnă adâncirea canalului, pot desfăşura alte activităţi, dar noi nu am primit nicio solicitare de aprobare a vreunui proiect. (…) Dacă în momentul de faţă, Ucraina ar începe din nou să sape, evident că impactul nu ar putea fi acceptat de partea românească. Şi aşa ne confruntăm cu debite tot mai mici ale Dunării, cu nivel de apă extrem de scăzut pe canale sau în lacuri, din cauza perioadei de secetă. Dacă la toate acestea s-ar adăuga şi o scădere de nivel cauzată de dragajele din zona respectivă, de o preluare de debit mai mare pe partea ucraineană decât în zona românească, evident că România ar solicita din nou întreruperea unor asemenea lucrări”, a declarat Viorica Bîscă, directorul executiv al ARBDD, pentru Capital.ro.
Ion Cristoiu: Ucrainenii sunt de o rară aroganță, mai mare chiar și decât a rușilor. Să ne ferească Dumnezeu, că dacă ei îi bat pe ruși cu sprijin occidental, primii beliți suntem noi, românii!
„S-a aflat un document, anume că pe data de 16 ianuarie, doamnei Clara Staicu, reprezentant-permanent adjunct al României pe lângă U.E., i s-a trimis din partea Comisiei Europene, direcția generală Mobilitate și Transporturi, o solicitare a Ucrainei de a adânci canalul Bîstroe. Deci, Ucraina s-a adresat Comisiei Europene nu numai să-i dea voie, dar să-i dea și bani pentru a adânci acel canal și Comisia ni s-a adresat nouă, ni s-a cerut un feedback din partea României în termen de cel mult o lună. Suntem pe data de 16 februarie, deci a trecut deja termenul în care noi trebuia să răspundem. N-am răspuns! Măi, în ce țară trăim în care noi nu știm? (…) Deci, asta se știa de pe 16 ianuarie, n-a transpirat nimic, de-abia acum ne-am trezit deodată că Sorin Grindeanu (ministrul Transporturilor) zice că noi nu suntem de acord, ministrul Mediului zice și el la fel și ce ne-a zis la emisiunea lui Marius Tucă fostul guvernator al Deltei Dunării, Virgil Munteanu, despre faptul că nu mai avem ce face că a trecut deja luna? Ia să vedem!”, a comentat istoricul clipei, Ion Cristoiu, în jurnalul său video de joi, 16 februarie 2023.
„Marius Tucă: – Au apărut informații noi în legătură cu canalul Bîstroe, domnule (fost) guvernator (al Deltei Dunării), și anume că există un răspuns dat cred că ieri în legătură cu Canalul Bîstroe de conducerea Rezervației Biosferei Delta Dunării?
Virgil Munteanu: – Da, este adevărat, îl am și eu în față! Ultimele informații sunt că am văzut comunicatul d-lui Bogdan Aurescu, prin care spune că nu se va aproba această cerere, dar că așteaptă argumente de la Administrația Rezervației și Ministerul Mediului. Acest răspuns, care a fost trimis ieri la Ministerul Mediului, este ca și cum l-aș fi scris eu în 2004! Adică: anticipam. Nu se bazează pe nici un fel de program concret de monitorizare științifică a impactului Canalului Bîstroe asupra mediului. Sunt niște păreri! În consecință, problema este că aceste păreri vor da un caracter de neseriozitate celor care vor citi răspunsul.
Marius Tucă: – Deci, practic, chiar dacă se vorbește acolo despre faptul că decolmatarea, mă rog, lucrarea la Canalul Bîstroe ș.a.m.d. poate să distrugă Delta, nu au nici o argumentație științifică!
Virgil Munteanu: – Asta este marea problemă, pentru că vreme de aproape 20 de ani – 19 ani -, având un cartof atât de fierbinte în mână, nu s-a realizat un program de monitorizare, asta după ce se activaseră toate convențiile internaționale să protesteze împotriva acestui proiect!
Marius Tucă: – Și eu și dl. cristoiu suntem gata să facem pariu cu d-voastră că, până la urmă, România va fi de acord cu cererea făcută de Republica Ucraina.
Virgil Munteanu: – Ce anticipez eu este că, de fapt, părerea României nu va fi luată în seamă!
Ion Cristoiu: – De ce nu a ajuns această problemă mare pentru România în spațiul public, formulată de Cotroceni, de Ministrul Mediului, ci o discutăm numai noi datorită d-voastră? Adică de ce ascund această problemă publică?
Virgil Munteanu: – Toate informațiile care fac referire la mediu sunt publice, nu există secrete în informațiile de mediu! În consecință, dacă sunt ascunse anumite informații este un abuz!
Ion Cristoiu: – Nu, stați un pic! Această adresă a Ucrainei e de pe 16 ianuarie, da? Bun, nu de la d-voastră spun! Noi avem o conducere a României, ea nu putea să spună: S-a trimis și noi ne vom lupta? De ce trebuie să facem noi gălăgie și să se trezească Aurescu? Nu se puteau ei trezi, nu trebuia să ne informeze că e o problemă cu Ucraina?
Virgil Munteanu: – Da, așa ar fi fost normal, pentru că este o informație de interes public în domeniul protecției mediului”, se arată în emisiunea realizată de jurnalistul Marius Tucă la Gândul.ro.
Dan Diaconu: Trădarea despre care vă vorbeam tocmai ce s-a materializat!
„În iulie anul trecut anunţam că permisiunea dată de Aurescu pentru navigaţia navelor ucrainene prin Canalul Bâstroe reprezintă un adevărat act de trădare. Articolul îl puteţi citi aici, iar paragraful esenţial din el vi-l dau mai jos:
„Din moment ce ne-am dat acordul nu ni-l vom mai putea retrage. Ucraina a obţinut ceea ce a vrut deoarece noi n-avem cum să mai contestăm daunele aduse mediului de acest canal. N-ai cum să spui că în timp de război canalul nu e dăunător mediului, dar în timp de pace da. E un mod hoţesc prin intermediul căruia Ucraina – sau cine-o moşteni-o! – a obţinut un acces ilegal la Dunăre. Aurescu ne-a vândut în cel mai parşiv stil posibil! A distrus un canal al Dunării printr-o semnătură ticăloasă! Nu-mi dau seama dacă realizaţi pe deplin ce crimă odioasă a putut să facă acest trădător ordinar.”
Ce-a făcut între timp Ucraina? A profitat de poziţia României, anunţând Comisia Europeană că va efectua lucrări de dragare a canalului. Chestiunea e şi mai gravă; anunţul Ucrainei a fost unul formal întrucât ei deja trecuseră la dragarea canalului. Comisia Europeană a solicitat României o poziţie, dându-ne şi un termen, exact cum faci cu elevul indisciplinat. De fapt, chestiunea devine abia de-acum încolo gravă.
Trădătorul Aurescu o scaldă că a trimis Comisiei Europene poziţia României, anume că ţara noastră se opune. Lumea a răsuflat uşurată, doar că oamenii nu au habar de gravitatea situaţiei. Până în vara trecută, soarta Canalului Bâstroe fusese pecetluită, deoarece UE se pronunţase împotriva sa. Aşadar, Ucraina nu ar fi avut cum să solicite lucrările pe care dorea să le facă deoarece ele erau, din start, considerate ilegale. Între timp s-a întâmplat ceva, anume Aurescu şi-a dat acordul pentru transportul cerealelor ucrainene pe Canalul Bâstroe, resetând de facto situaţia. Este exact ceea ce am spus în citatul de mai sus. Nu ai cum să spui că atunci când e urgent ca Ucraina să transporte cereale canalul nu afectează mediul. E ca şi cum o femeie ar spune că e „doar puţin gravidă”. N-ai cum!”, scrie Dan Diaconu la 17 februarie 2023. Continuarea o puteți citi pe blog-ul „Trenduri Economice”.
3 thoughts on “Gest ostil al Ucrainei față de România: A început lucrări de adâncire a canalului Bîstroe, care ar putea degrada ecosistemele din rezervația biosferei Delta Dunării. De partea cui va fi UE?”