Cerul, Codrul și Pârăul

Cum spun denumirile în ungurește ale râurilor latine din Ardeal că istoriografia maghiară minte de îngheață apele. OPINIE Dr Mircea Dragoteanu. BONUS Tron în Apuseni cântat de CALEnDAR

29 mai, 20234 iunie, 2023 Redacția

Un articol publicat de dl. dr. Mircea Dragoteanu pe Facebook la 29 mai 2023, precum și în format tipărit acum câțiva ani în revista militară „Rezervistul Sibian”. Îi mulțumim intelectualului clujean pentru acordul dat publicației noastre de a-l prelua.

CUM SPUN DENUMIRILE ÎN UNGUREȘTE ALE RÂURILOR DIN ARDEAL CĂ ISTORIOGRAFIA MAGHIARĂ MINTE DE ÎNGHEAȚĂ APELE

Istorici maghiari aprigi și insistenți pe la porțile Orientului și Occidentului susțin că la venirea triburilor maghiare, Ardealul era pustiu-pustiu, populat doar cu ceva aur prin Apuseni și câteva vulpi, pe ici-pe acolo. Că au avut nevoie de vreo 200 de ani să-l invadeze nu s-a datorat luptelor cu băștinașii, ci probabil fricii lor ancestrale de vulpi și de păduri.

După câteva secole, românii le-ar fi invadat Ardealul tiptil-tiptil, strecurându-se dinspre Balcani noaptea peste Carpați, cu turmele lor de oi, fără să-i vadă nimeni și fără să apară fenomenul migrației în masă în vreun document unguresc de epocă…

Un element uitat de ei este că nu numai codrul i-a fost frate românului, ci și râul. Iar râurile din Ardeal, Crișana și Banat arată chiar în ungurește că istoriografia maghiară minte de stinge, dar minte insistent, fiind știut că dacă repeți aceeași minciună de sute și mii de ori, poți găsi sute de mii de proști care să o creadă.

Să vedem în doar câțiva pași, într-un decalog pe înțelesul oricui, cum stă treaba cu minciuna propagandei ungurești spălată de apele râurilor transilvane.

1.Denumirile maghiare ale marilor râuri din Ardeal, Crișana și Banat sunt derivate ale vechilor denumiri latinești:

-Olt în maghiară (în română tot Olt, în latină Alutus sau Aluta)

-Maros în maghiară (în română Mureș, în latina Maris)

-Szamos în maghiară (în română Someș, în latină Samus)

-Körös în maghiară (în română Criș, în latină Crisus)

-Temes în maghiară (în română Timiș, în latină Tibiscus)

2.Aceste denumiri în limba maghiară își au originea în cele adoptate pentru râuri chiar la venirea triburilor maghiare, ulterior nu ar fi apărut denumiri latinești, ci ungurești. Multe denumiri de locuri sau de ordin administrativ se schimbă în timp, dar numele în popor al apelor – nu.

3.Denumirile maghiare ale râurilor din Ardeal ar fi fost pur ungurești dacă la venirea lor din Asia ar fi găsit în Ardeal pustiu, pentru că n-ar fi avut de la cine afla denumirile anterioare.

4.Numele râurilor au fost date de popor și au fost transmise din tată în fiu. Administrația nu poate schimba numele unui râu lung de sute de km, cum schimbă numele unui sat sau al unui ținut.

5.Denumirile de origine latină în limba maghiară ale râurilor nu au putut fi luate de aceștia decât de la cei pe care ungurii i-au găsit în Ardeal, Banat și Crișana, acum peste o mie de ani.

6.Populația respectivă menținuse după peste 700 de ani denumirile din perioada daco-romană, ceea ce nu ar fi putut avea loc dacă nu ar fi existat o continuitate absolut neîntreruptă a populației pe acel teritoriu, între perioada romană și venirea ungurilor. Orice discontinuitate în timp și spațiu a populației ar fi făcut ca vechile denumiri să fie necunoscute unor nou-veniți, care ar fi dat râurilor propriile denumiri.

7.Denumirile latine în limba maghiară sunt aceleași pe tot cursul de sute de km al râurilor mari, dovedind că pe toată lungimea respectivă exista la venirea ungurilor o populație numeroasă, care le-a transmis și le-a impus lingvistic ocupanților folosirea numelor de râuri moștenite din generație în generație din perioada daco-romană.

8.Oltul este cel mai reprezentativ caz. Numele lui e identic în română și maghiară, pe tot parcursul râului și e de sorginte latină 100%. Țăranii olteni de la vărsarea Oltului în Dunăre sigur nu aveau cum adopta de la maghiari o denumire dată de aceștia râului la izvoare. Denumirea este cea provenită din perioada daco-romană și perpetuată peste generații de cei care au fost continuatori ai populației daco-romane, atât în Sudul Carpaților, cât și în Ardeal.

9.Maghiarii, care au dat denumiri pompoase localităților importante (multe încep cu Nagy = mare, Nagy Banya, Nagy Varad, Nagy Szeben, Nagy Karoly, Nagy Szalonta etc, etc) ar fi dat și denumiri pe măsură apelor cu adevărat mari, dacă nu s-ar fi încetățenit imediat denumirile aflate și preluate de la populația pe care au găsit-o în zonă la venirea lor.

10.Denumirile latine în limba maghiară nu pot proveni din cărți, care s-au răspândit multe secole mai târziu, ci cărțile au înregistrat denumirile apelor date de popor. Populația maghiară nu ar fi avut cum să dea denumiri latine râurilor din Ardeal, Crișana și Banat, ci, repet, le-a preluat în mod evident de la populația băștinașă, pentru că de la altcineva nu ar fi avut de la cine le prelua…

PRIN URMARE, este 100% evident, incontestabil și cât se poate de logic că maghiarii au găsit în Ardeal o populație numeroasă, în bună parte așezată de-a lungul marilor cursuri de ape, care era continuatoare în mod sigur neîntrerupt a celei din perioada daco-romană, populație autohtonă de la care au preluat denumirile râurilor așa cum aceasta le transmisese din generație în generație, în limba latină, timp de secole …

Așadar, nu e deloc întâmplător ceea ce scria cândva, în vremurile negre ale Dictatului de la Viena, un politician român: „ARDEALUL NU ESTE PENTRU NOI, ROMÂNII, UN PĂMÂNT, UN TERITORIU. ARDEALUL SUNTEM NOI TOȚI, ARDEALUL E SUFLETUL NOSTRU.”

Bonus, vă oferim cântecul și versurile „Tron în Apuseni” în interpretarea Trupei CALEnDAR: (versurile sub VIDEO):

Tron în Apuseni

Ne-am născut din dorinţă

Într-o lume de basm

Ne-am născut din iubire

De cântec şi dans!

Ne-am născut ca un vis

Ce nu moare în zori

Ne-am născut doar de dorul

Dorul munţilor!

Refren:

Tron în Apuseni! Tron în Apuseni!

Ţara Crişurilor, Țara Moţilor, Ţara românilor!

2.

Suntem fii de pădure

Cu muguri pe ram

Suntem veşnici ca brazii

Ninşi peste ani!

Suntem stâncă bătută

De ploaie şi vânt,

Suntem şi rămânem

Ai acestui pământ! + Refren

3.

Rămânem de-a pururi

Copii geto-daci

Cu inima-n piept

Bătând româneşte!

Cu sângele-n vine

Ce nu se opreşte

Murim şi ne naştem

Aici în Carpaţi!

Refren:

Tron în Apuseni! Tron în Apuseni!

Ţara Crişurilor, Țara Moţilor, Ţara românilor!