Distopia ESG: De ce corporațiile continuă să parieze pe „curcubeu” în ciuda faptului că asta le provoacă pierderi de miliarde de dolari
Un editorial de Brandon Smith pe care l-am preluat de pe Alt-Market.us și l-am tradus în română pentru cititorii noștri.
S-a lăsat cu un adevărat măcel pentru majoritatea companiilor care și-au manifestat în mod deschis susținerea pentru ideologia „woke” în noua eră a revoltei consumatorilor americani, iar establishmentul nu este mulțumit. Corporații precum Disney, Anheuser-Busch și Target își văd profiturile afectate și pierd miliarde de dolari din valoarea de piață după ce au jurat credință agendei trans. În special, publicul își propune să facă de rușine instituțiile care sprijină îndoctrinarea copiilor cu ideologia transgenderismului. Cu alte cuvinte, s-a trecut de linia roșie.
Cu boicoturi conservatoare mult mai eficiente decât au fost vreodată boicoturile neo-marxiste, această mișcare demonstrează că stânga politică este doar un tigru de hârtie, în timp ce conservatorii și independenții dețin adevărata majoritate în SUA. În replică, mass-media pretinde că această mișcare ar fi o formă de „terorism economic”. Altfel spus, dacă refuzi să susții gândirea gregară a ideologiei woke cu banii tăi, ar trebui să fii considerat dușman al poporului.
A durat destul de mult, dar americanii de rând se angajează în sfârșit într-un război cultural care a fost început cu ani în urmă, nu atât de stânga politică, cât de instituțiile globaliste care folosesc activiștii de stânga ca executanți și sabotori. Problema cheie despre care foarte puțini oameni vorbesc este că grupurile de activiști nu ar avea NICI O PUTERE dacă nu ar exista sprijinul fără precedent pe care îl primesc din partea guvernelor, a organizațiilor non-profit, a grupurilor de reflecție și a lumii corporatiste. Și, o mare parte din acest sprijin a fost pompat prin intermediul finanțării de tip ESG, precum și al programelor DEI (Diversitate, echitate și incluziune).
ESG (mediu, social, guvernanță) devine un termen bine cunoscut și este, în fond, o formă de „investiții cu impact” – ceea ce înseamnă că marii creditori, cum ar fi Blackrock sau Carlyle Group, sau grupuri de reflecție precum Fundația Ford, încearcă să controleze rezultatele societale folosind împrumuturile ca pârghie. Urmăriți videoclipul de AICI, în care apare șeful „investițiilor în scopuri misionare” de la Fundația Ford, pentru a avea o înțelegere de bază despre ceea ce reprezintă cu adevărat ESG: inginerie socială.
În trecut, creditorii își bazau standardele de finanțare pe scoruri de creditare bune și pe probabilitatea de recuperare a investiției. Dacă aveai o afacere cu un istoric de rambursare solid și garanții credibile, atunci probabil că primeai toate împrumuturile de care aveai nevoie. Astăzi, însă, creditorii încearcă să stabilească condiții politice și ideologice pentru companiile care doresc să obțină finanțare. Trebuie să vă semnalați „virtutea” pentru a avea acces la bani, iar acest lucru include susținerea inițiativelor privind clima și diminuarea emisiilor de dioxid de carbon, restructurarea forței de muncă pe baza normelor de diversitate și incluziune, chiar și promovarea activismului LGBT ar putea fi un factor important în următoarea infuzie de capital.
Cu cât aveți scorul ESG mai mare, cu atât este mai probabil să vă calificați pentru a avea acces la credite. Acesta este unul dintre motivele pentru care o gamă largă de corporații se alătură din ce în ce mai mult campaniei „luna mândriei”. Tot ceea ce trebuie să facă este să pună niște curcubee pe unele produse sau reclame ori să apere în mod public ideologizarea copiilor în direcția transexualității și, dintr-o dată, se califică din plin pentru încă un an de fonduri subvenționate.
Dar ce se întâmplă într-o lume în care loialitatea consumatorilor nu mai este garantată, iar publicul încetează să mai cumpere de la lanțurile care promovează concepte woke? Ce se întâmplă atunci când a fi woke înseamnă și a fi falit? Merită cu adevărat banii ESG să-ți pierzi jumătate din clienți sau chiar mai mult?
Ei bine, nu în acest moment. Pe măsură ce băncile centrale măresc ratele dobânzilor și își reduc rapoartele de bilanț, petrecerea banilor ușori care a început în 2008 se încheie. După un deceniu de creștere exponențială, ESG se află acum într-un declin abrupt, ceea ce este în directă legătură cu politicile băncilor centrale, precum Rezerva Federală. În ultimul an, nu mai este viabil să arunci bani în proiecte woke aproape inutile. Cu toate acestea, tendința woke continuă. De ce?
În urmă cu douăzeci de ani, principiul de bază în lumea afacerilor era „construirea unui brand”. Dacă reușeai să-ți construiești un brand și să câștigi loialitatea pieței, puteai să-ți susții modelul de profit timp de decenii. Acum, corporațiile sunt de fapt dispuse să distrugă înseși mărcile (brandurile) în dezvoltarea cărora au investit atât de mult timp și bani, totul în numele idolatriei politice.
Pare a fi o nebunie curată, dar dacă ele știu ceva ce noi nu știm? Dacă nu cumva acestea se pregătesc să treacă peste o criză economică artificial declanșată, pentru a fi recompensate mai târziu cu bogății „prea woke pentru a da greș”? Teza mea este că, deși împrumuturile ESG par a fi astăzi pe moarte, aceleași împrumuturi ESG vor fi mâine singura modalitate de supraviețuire a oricărei companii.
Trebuie să începem să luăm în considerare posibilitatea viitoare a unor finanțări ESG instituționalizate la nivel mondial. Noțiunea înspăimântătoare de finanțare ESG de către o bancă centrală circulă încă din primele zile ale pandemiei de covid. De la BRI la Fed și până la BCE, au început să apară numeroase programe cu conotații woke. Cele mai multe dintre ele s-au concentrat inițial pe schimbările climatice, băncile centrale fiind brusc interesate să „salveze planeta” de o inexistentă amenințare a emisiilor de carbon. Acum, se aude din ce în ce mai mult un cor de discuții despre DEI și echitate socială, stârnite și din zona băncilor centrale.
Poate că băncile internaționale sunt limitate în ceea ce privește modul în care se implică în acordarea de împrumuturi ESG, dar cum rămâne cu băncile centrale? Ce se întâmplă dacă acestea își leapădă masca de „neutralitate politică” și vin cu toată puterea în sprijinul virusului mintal reprezentat de ideologia woke? Ce se întâmplă dacă băncile centrale se transformă în fundația ESG? Nu ar deveni atunci împrumuturile woke perpetue?
Cred că exact asta este ceea ce se intenționează să se întâmple, dar ar trebui să se lege direct de o criză economică, precum și de introducerea monedelor digitale (CBDC). O criză a datoriilor (împreună cu stagflația) ar putea forța majoritatea companiilor să se încoloneze. Din cauza lipsei de fonduri, a scăderii cheltuielilor de consum și a înăspririi pieței creditelor, băncile centrale și măsurile de stimulare ar deveni din nou singurul mecanism oficial de reconstrucție a economiei.
Guvernele ar fi, de asemenea, îndatorate băncilor centrale pentru a se menține pe linia de plutire, ceea ce înseamnă că bancherii vor avea o influență imensă asupra modului în care sunt distribuiți banii (și cum este repartizată bogăția).
Totuși, spre deosebire de criza din 2008, următorul eveniment de stimulare nu va fi o acțiune de tip „monedă fiduciară gratis pentru toată lumea”. În schimb, va fi o RESETARE; un plan de salvare extrem de limitat, în care banii digitali vor fi injectați în instituții anume selectate. Cu alte cuvinte, doar o parte din economia existentă va primi un colac de salvare, și ghiciți cine se va califica pentru a rămâne pe linia de plutire? Bine-nțeles, companiile care manifestă cel mai mare devotament față de ESG.
Asta ar explica de ce atât de multe corporații refuză să se retragă din marketingul woke, chiar dacă pierd milioane de clienți; ele cunosc dinainte ceea ce e pe cale să se întâmple și se pregătesc din timp pentru consecințe, precum și pentru inevitabilele ajutoare financiare digitale.
Desigur, unii vor argumenta că acest lucru ar necesita un nivel de organizare și „conspirație” care nu există. Ar fi o „prostie” să sugerezi că corporațiile conlucrează pentru a pune în aplicare un plan care să răstoarne în mod fundamental paradigma economică actuală, nu-i așa? Greșit. Cel puțin în ceea ce privește coordonarea, cabala și-a anunțat deja în mod deschis prezența.
Conlucrarea dintre corporații, grupuri de reflecție și guverne pentru a crea un monopol woke internațional nu este o teorie, ci o realitate. Singura întrebare rămasă este când vor recunoaște pe deplin băncile centrale că fac parte din această schemă? Aș sugera că semnele de criză bancară la care am asistat la începutul acestui an reprezintă doar vârful icebergului.
Pe măsură ce Rezerva Federală și alte bănci continuă să crească ratele dobânzilor în condiții de fragilitate economică, stresul asupra sistemului se va extinde și, în cele din urmă, ceva se va rupe pe de-a-ntregul. Poate că va fi un alt moment Lehman, poate că va fi vorba de pierderea statutului de monedă de rezervă al dolarului american sau de o altă catastrofă. Dar nu este o coincidență faptul că această invazie a cultului de extremă-stânga în lumea afacerilor se intensifică în același timp în care fundamentele noastre economice se clatină. Una are legătură cu cealaltă, iar părerea mea este că decăderea sistemului actual este menită să înlesnească crearea unei noi economii, mereu tot mai woke.
Publicul ar fi astfel prins în capcană să participe la acest cult din pură necesitate, exceptând cazul în care, populația se descentralizează apelând la producția locală și comerțul local. Întregul nostru mod de viață ar trebui să se schimbe radical, pornind de la idealurile de autosuficiență care reprezentau elementul de bază acum o sută de ani.
ESG nu va dispărea de una singură. Ideologia Woke nu va dispărea de una singură. Aceste structuri vor trebui să fie distruse, dar nu te poți răzvrăti împotriva unei structuri de care depinzi pentru supraviețuirea ta zilnică. Ar trebui mai întâi să te separi complet de ea.
O nouă sfidare woke: Conciliul pentru Capitalism „incluziv” de la Vatican! VIDEO: