Voievodul Ștefan cel Mare și Sfânt, sărbătorit la Sibiu pe 2 iulie în biserica de pe Calea Poplăcii de credincioși, profesori universitari, studenți militari și actori
Voievodul Ștefan cel Mare și Sfânt a fost sărbătorit în ziua închinată lui în calendarul creștin-ortodox: 2 iulie. Cu această ocazie, la Biserica cu hramurile „Sfântul Ioan Botezătorul” și „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir” de pe Calea Poplăcii din Sibiu, duminică, 2 iulie 2023, după Sfânta Liturghie, a avut loc un moment artistic și memorial deosebit, susținut de studenți ai Academiei Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu”, artiști și profesori coordonați de epitropul colonel rtr. Dumitru Cohal. Evenimentul a fost susținut și popularizat și de filiala sibiană a Asociației Naționale Cultul Eroilor – „Regina Maria”, prin strădaniile col. rtr. Petru Bejenaru.
Despre personalitatea Voievodului Ștefan cel Mare a vorbit profesorul univ. dr. Corvin Lupu, iar despre canonizarea domnitorului a conferențiat profesorul univ. dr. Lucian Giura. Au urmat câteva momente actoricești celebre, de evocare a personalității longevivului domnitor moldovean, susținute de actorul Alexandru Bălan. Studenții A.M.F.T. Sibiu au susținut apoi un moment artistic și patriotic de 30 de minute, cel mai lung și diversificat din întregul program, cuprinzând cântece și poezii. La ora 12:30, pe treptele bisericii situate peste drum de unitatea militară de pe Calea Poplăcii s-au făcut fotografiile de grup și, apoi, în curtea bisericii, credincioșii participanți, atât civili cât și militari, au avut un mic moment de „socializare”. Totul a continuat, apoi, la o masă festivă ținută la restaurantul „Galant”. (articolul continuă mai jos)
Ștefan cel Mare s-a remarcat printr-o domnie îndelungată, de aproape jumătate de secol (1457-1504), lucru nu prea des întâlnit în istoria Evului Mediu românesc, marcată de instabilitate politică și militară. El a dus multiple bătălii – majoritatea victorioase – contra turcilor otomani, erijându-se într-un adevărat apărător răsăritean al Europei creștine, dar și al independenței principatului Moldovei. Sfântul voievod a ctitorit circa 27 de biserici ortodoxe în cei 47 de ani de domnie, cea mai cunoscută fiind Sfânta Mănăstire Putna, în care își și doarme somnul de veci.
„Într-însul găsise poporul românesc cea mai deplină şi mai curată icoană a sufletului său: cinstit şi harnic, răbdător fără să uite şi viteaz fără cruzime, straşnic în mânie şi senin în iertare, răspicat şi cu măsură în grai, gospodar şi iubitor al lucrurilor frumoase, fără nici o trufie în faptele sale, care i se par că vin printr-însul de aiurea şi de mai sus.” (Nicolae Iorga, istoric român)
„Ștefan, voievodul Moldovei, oștean viteaz ca un al doilea Alexandru” (cronica de la Mănăstirea Gustânsk)
„După a mea părere, el este cel mai vrednic să i se încredințeze conducerea și stăpânirea lumii” (Historia Polonica – Jan Dlugosz)
„Din cauza nespusei lui vitejii, îl socotesc ca un sfânt” (Cronica Polska – Maciej Stryjkowski) (articolul continuă sub fotografia statuii voievodului Ștefan cel Mare din parcul central din Chișinău)
Papa Sixt al VI-lea îl numea pe domnitorul mușatin al Moldovei „atlet al creștinătății” pentru că a luptat pentru apărarea dreptei-credințe, menire pe care a considerat-o sfântă și pentru care și-ar fi dat oricând viața, așa cum arăta în scrisoarea pe care o adresa în 25 ianuarie 1475 tuturor principilor creștini ai Europei, după biruința dobândită împotriva turcilor în bătălia de la Podu-Înalt, de lângă Vaslui.
V-ar mai putea interesa și…