Surprize la început de an bisericesc. Arsenie, Viața de Apoi: un film de Alexandru Solomon ce aruncă reflexii bizare asupra posterității Sfântului Ardealului, a cărui canonizare trenează în dosarele Sinodului BOR
Filmul „Arsenie. Viața de apoi”, regizat de Alexandru Solomon, o persoană de altă credință decât cea creștin-ortodoxă (pentru că și „ateismul” este o credință), se lansează la 1 septembrie – începutul noului an bisericesc – în 38 de orașe simultan, dintre care la Timișoara pe 2 și 3 septembrie, concomitent cu Întâlnirea Internațională a Tinerilor Ortodocși (ITO 2023). Deși se preface că invită la „dialog” în privința impactului credinței asupra societății dintr-o perspectivă de „observator” presupus neutru, dl. Solomon își regizează propriul pelerinaj la mormântul Părintelui Arsenie cu personaje selectate în urma unui casting (preselecție) – din start, acest mod de „documentare” nu poate fi imparțial, pentru că participanții nu sunt persoanele religioase ori spontan venite din curiozitate în cadrul fenomenului pelerinajului autentic. Mai mult, „viața de apoi” care îl preocupă pe regizorul necreștin nu este Împărăția Cerurilor, ci popularitatea pământească de care Părintele Arsenie se bucură postmortem, cu accent pe posibila lui canonizare de către Patriarhia Română, dar și pe fenomenul comercial ce folosește „brandul” Arsenie, care nu e marcă înregistrată a Bisericii.
Filmul este promovat printr-o serie de afișe care lezează sentimentele credincioșilor prin titluri precum: „Life coach sau duhovnic?”, „Arhiereu sau super-erou?”, „Sfânt sau influencer?”, „Credință sau business?”, „Rockstar sau ascet?”, „Popă sau guru?” ș.a.m.d. Aceste prelucrări grafice cu chipul celui supranumit „Sfântul Ardealului” și adăugiri de ghiuluri, cruci de aur sau mandale par a fi menite mai degrabă să stârnească neîncrederea și confuzia în rândul tinerei generații, prin amestecarea unor concepte spirituale sau materiale incompatibile.
„Acest film nu este decât un graffiti hulitor pe zidul secular al unei catedrale; un scuipat demonic pe icoana luminoasă a Părintelui Arsenie Boca, care nu-i umbrește nicidecum sfințenia!” – a spus un arhiereu creștin-ortodox, conform surselor noastre.
Pe de altă parte, regizorul Alexandru Solomon pare preocupat de impactul credinței – doar a celei creștin-ortodoxe – asupra societății românești, dar dintr-o perspectivă strict materialistă, anume cea a defulării frustrărilor sociale – stârnite de politicieni sau de „popi”? – în goana după miracole, amplificată prin „legende” religioase.
„În miezul frustrărilor noastre, privirea hipnotică a unui călugăr mort de mai bine de 3 decenii ne promite o lume mai bună. O lume dezamăgită, care și-a pierdut încrederea în orice, așteaptă de la acest viitor sfânt miracolul unor schimbări care nu s-au mai petrecut. Legenda părintelui Arsenie Boca – căci despre el este vorba – umple golul lăsat de deziluziile ultimilor 30 de ani. După o viață mai degrabă obișnuită pentru timpurile în care a trăit, Arsenie Boca se bucură de o viață de apoi ieșită din comun, devenind nu numai o figură salvatoare pentru milioane de oameni sau un brand omniprezent, ci și o icoană a timpuruilor frământate pe care le trăim”, explică Alexandru Solomon în „nota regizorală”.
Filmul care se lansează la 1 septembrie 2023 în zeci de cinematografe și-a avut avanpremiera pe 16 iunie la TIFF. Organizatorii recunosc că „fenomenul social” analizat de regizorul Solomon nu e un pelerinaj organic al unor credincioși, ci o mizanscenă rezultată în urma selectării a 20 de actori (figuranți?) ce joacă rol de pelerini.
„Deși a vrut inițial să documenteze aceste pelerinaje, regizorul Alexandru Solomon a sfârșit prin a pune la cale propriul pelerinaj, pe care poți să-l vezi în filmul Arsenie. Viața de apoi, care va fi proiectat vineri, 16 iunie, în avanpremieră națională la TIFF.
Împreună cu 20 de pelerini, aleși în urma unui casting, acesta a făcut un reenactment al miracolelor atribuite lui Arsenie Boca. Apoi le dezbat, în încercarea de a înțelege ce stă la baza relației pe care aceștia o au cu credința și ce impact ar putea avea o astfel de relaționare asupra întregii societăți.” – VICE.com
BIOGRAFIE: Părintele Arsenie Boca a fost absolvent al Academiei Teologice (Ortodoxe) din Sibiu și al Universității de Arte Frumoase din București. Ca preot călugăr, a fost însărcinat să refacă vatra monahală a Mănăstirii „Brâncoveanu” de la Sâmbăta de Sus, căreia i-a devenit stareț. Apoi, a condus obștea Mănăstirii Prislop. După ocuparea României de către soldații și politicienii URSS, în vederea instaurării fără opreliști a comunismului, mai multe personalități laice sau bisericești au fost persecutate politic. Printre ele, și părintele Arsenie Boca, arestat în repetate rânduri, deținut politic, dar prigonit și pe cale ecleziastică de structurile bisericești din epoca stalinismului (în 1959, scos abuziv din monahism și interzis de la slujirea preoțească), cruce pe care și-o va purta în deplină ascultare până la moartea sa (28 noiembrie 1989), survenită în condiții suspecte. Ca pictor bisericesc, Părintele Arsenie a pictat Biserica de la Drăgănescu și, parțial, alte lăcașuri de cult. În urma lui s-au păstrat caiete și schițe de predici care au fost publicate după Revoluție sub formă de cărți duhovnicești. În 1998,recunoscând decizia nedreaptă din timpul comunismului, Biserica revine asupra deciziei luate împotriva Părintelui Arsenie, reabilitându-l post-mortem.
Pe 28 octombrie 2019, dosarul și documentația de canonizare a Părintelui Arsenie Boca au fost înaintate de Mitropolia Ardealului spre analiză sinodului BOR. Patriarhia Română are în vedere trecerea în rândurile sfinților a 10 mărturisitori ortodocși din perioada comunistă, dar nu toate numele propuse spre canonizare în 2025 au fost făcute publice. Din acest motiv, nu putem ști dacă Părintele Arsenie se află pe lista de „sfinți ai închisorilor” ce urmează a fi trecuți în calendar.
Deși regizorul Alexandru Solomon analizează aspecte din posteritatea (pompos denumită „viața de apoi”) Părintelui Arsenie Boca, subliniind în special impactul social (pelerinaje) și comercial (obiecte religioase, de multe ori produse de oameni care nu sunt ai Bisericii), fără a face distincție între evlavia populară, inițiativele private și manifestările oficiale ale Bisericii Ortodoxe Române, nu e mai puțin adevărat faptul că lansarea unui film care folosește fraudulos și provocator numele marelui duhovnic, pe același principiu al mărcii înregistrate „Arsenie Boca” – deținute de un privat -, este în sine o inițiativă comercială aducătoare de profituri. Anumiți credincioși propun de pe acum boicotarea lansării filmului, sau participarea la sesiunile de întrebări și răspunsuri pentru a mărturisi, politicos dar drept, „adevărul despre Arsenie Boca”, pe care acest produs comercial îl sondează, fără a-l și clarifica în mod nepărtinitor pentru publicul nefamiliarizat cu subiectul. Iar o defectuoasă informare este, de cele mai multe ori, vecină cu dezinformarea.
Mizerie de film pe bani de la bugetul de stat . In Grecia au făcut un film biografic despre Sfântul Nectarie, rușii au filmul Ostrov, capodopera, numai românii râd de valorile naționale. Cauta doar senzaționalul..
Solomoane, știi care-i diferența dintre tine și cel pe care-l hulești? Părintele Arsenie n-a picat examenul la Belle Arte! De aia a ajuns un pictor de o aleasă noblețe, nu un propagandist din sfera audio-vizualului.
„„Eu am dat la Arte Plastice inițial. Acum pot să zic din fericire că n-am intrat și apoi am mers la Film. Cred că a contat backgroundul vizual. Cred că e o chestie de educație și ce absorbi de la părinți“, admite cineastul.”
https://adevarul.ro/stiri-interne/societate/alexandru-solomon-regizor-influenta-politica-a-2237750.html