Cerul, Codrul și Pârăul

Preotul regizor Ciprian Mega, despre noua sa producție, 21 de rubini: Filmul este pentru mine o mărturie teologică, o continuare a slujirii din Biserică. Este o invitație la redescoperirea României. Avanpremieră vineri la București și sâmbătă la Timișoara. VIDEO GOLD FM

19 octombrie, 202328 octombrie, 2023 vlad

Părintele Ciprian Mega din Oradea, preotul parohiei ortodoxe „Sfântul Spiridon” din Oradea, tată a 4 copii și regizor a 3 filme, a vorbit la București despre noua sa producție, „21 de rubini”, cu câteva ore înainte de avanpremieră, cu realizatorul Cozmin Gușă, la Radio Gold FM. Tânărul cineast spune că a distilat în filmul său aspecte ale dictaturii politico-medicale, apoi ale războiului din Ucraina și ale „războiului tăcut din România ultimilor 33 de ani”, dorind să ofere publicului românesc o perspectivă sinceră asupra țării noastre și, discret, un punct de vedere despre rolul credinței în societate.

Subintitulat „Ora de a zice adevărul”, filmul „21 de rubini” a fost deja trecut prin ciurul – era să scriem „filtrul” – (in)corectitudinii politice. Potrivit regizorului, filmul îndrăzneț (care surprinde necosmetizat raporturile dintre SUA, UE, Rusia și România) a fost deja subiectul cenzurii din partea unor agenți dornici să-l plaseze la festivaluri din Italia și Germania, precum și victima ignoranței patronilor sau distribuitorilor din cinematografele românești, care, în disprețul publicului, socotesc că românii nu „gustă” filme de o anumită profunzime sau că nu e loc în cinematografele românești pentru filme în limba română – o atitudine „demnă” de epoca sovietică, dar nimic nu ne mai miră! Cu toate astea, filmul va fi lansat în avanpremieră joi, 19 octombrie 2023, la București (CinePlex Mall Băneasa), urmând a fi proiectat și vineri seară la Cinemateca „Eforie” București – cu sesiune de întrebări și răspunsuri cu echipa -, apoi în țară sâmbătă la Timișoara la Cinema City, apoi la Oradea, Brașov, Iași, Constanța ș.a.m.d. VIDEO: (articolul continuă mai jos)

ACTUALIZARE 21.10.23 Orașele, cinematografele și datele/orele la care puteți viziona filmul „21 de rubini” proiectat în prezența echipei, în avanpremieră, sunt următoarele:

21 octombrie, ora 18:45, TIMIȘOARA, la Shopping City;

24 octombrie, ora 18:45, IAȘI, în Iulius Mall;

25 octombrie, ora 18:45, CONSTANȚA, la VIVO!;

26 octombrie, ora 18:45, BUCUREȘTI, la AFI COTROCENI;

27 octombrie, ora 18:45, BRAȘOV, la AFI Brașov.

29 octombrie, orele 18:00 și 19:00 la „Lotus” Oradea și la „Cinema Palace” Oradea;

30 octombrie, orele 18:00 și 19:00 la „Lotus” Oradea și la „Cinema Palace” Oradea;

31 octombrie, orele 18:00 și 19:00 la „Lotus” Oradea și la „Cinema Palace” Oradea;

01 noiembrie, ora 19:30, CLUJ-NAPOCA, la Cinema „Victoria”. (articolul continuă mai jos)

Am surprins în scris câteva idei din dialogul purtat de regizorul Ciprian Mega cu animatorul radio Cozmin Gușă:

Pr. Ciprian Mega: „Filmul este pentru mine o continuare a slujirii din Biserică – eu nu le separ în nici un fel: predica și filmul.

‘21 de rubini‘ este un film special și primul motiv este că l-am scris eu. În primul rând, acțiunea este dintr-o perspectivă total diferită. Sunt două războaie, unul în 1999 în Iugoslavia, celălalt, în Ucraina (început în 2022, n.r.) și, deși războaiele sunt în vecinătate, războiul cel mare e aici, la noi, în interior, unde vine un american să pună un procuror general, cum se întâmplă în Estul sălbatic. Dar filmul nu vorbește despre politică, ci politica este un subiect marginal în film; nu vorbește nici despre Biserică, deși abordează tema aceasta bisericească și este, până la urmă, o mărturie teologică, pentru ca sunt teolog și nu pot face abstracție de lucrul acesta. Până la urmă, filmul vorbește despre avalanșa aceasta a întâmplărilor sociale și a ciocnirilor dintre oameni și dintre interese și dintre ideologii, mai ales, iar victima este sufletul omenesc cu fragilitatea lui, sufletul omenesc, care este darul lui Dumnezeu. Pentru că orice context social aduce și o mutilare a relației omului cu Dumnezeu. Despre asta e vorba.

„Mi-am propus să nu judec pe nimeni. Să pun o oglindă nu înaintea oamenilor, ci o oglindă în care mai întâi sunt eu”

Când am început filmul, mi-am propus sa nu judec pe nimeni, deși tot ce s-a creat în jurul filmului… E bună și publicitatea asta, dar eu mi-am propus să nu judec pe nimeni, pentru ca personajele pe care am început sa le conturez scriind scenariul, conlucrând cu actorii, personajele acelea duc în spatele lor o viață, o experiență și, pana la urma, un anumit soi de vină. Dar vina aia, pana la urma, devine colectivă. Adică eu n-am încercat să pun o oglindă înaintea oamenilor, ci o oglindă în care mai întâi sunt eu. Este o vină colectivă și trebuie să vedem ce facem cu societatea aceasta, dacă am ajuns în acest punct. E, până la urmă, terapeutic. Până la urmă pot vorbi și sacerdotal, ca duhovnic, despre experiența aceasta, că nu poți ajunge la o pocăință și la o trăire spirituală reală, onestă, dacă nu realizezi unde ești. Ăsta e primul pas, sa realizezi unde ești. Iar societatea românească are nevoie de pasul acesta spre o exorcizare. Adică mergem într-o direcție, dar direcția aceasta la un moment dat trebuie să se schimbe pentru că, altfel, mergem către distrugere. Merge întreaga lume în direcția respectivă, dar poate că n-ar fi greșit nici soiul acesta de patriotism, să spunem: domnule, uite, noi, ca societate românească, am putea schimba ușor direcția.

Amintiri din anul fără slujbă de Înviere: De fiecare dată când mă aflam în biserică singur aveam sentimentul că societatea aceasta brutală efectiv ne strivește acum și ne strivește sufletul

Voi povesti din film, deși nu-i corect, dar voi povesti: la un moment dat, în perioada pandemiei, când se discuta despre accesul în biserici cu certificatul ,verde’, pe mine m-a impresionat foarte mult momentul acela când cultele religioase au fost invitate de guvernul Ciucă la sinagogă și i-am văzut așa stingheri pe toți reprezentanții cultelor în sinagogă și sinagoga mare, cu pereții înalți, cu spațiul acela mare care, practic, îi strivea pe acești oameni veniți, într-un fel, la ordine.
Și filmul meu începe cu o poveste de ziua națională a României, într-o sinagogă, unde sunt adunați iarăși toți, și reprezentanții cultelor, și reprezentanții partidelor politice și-n care li se vorbește despre diversitate și despre provocările acestei societăți… Și, apoi, o altă imagine care-mi rămâne și mă va urmări, probabil, toată viața, au fost zilele acelea tot din perioada pandemiei când intram în biserică și eram singur, biserica fiind un loc în care ne adunam ca și comunitate credincioșii, în primul rând, preotul și el și, de fiecare dată când mă aflam în biserică singur aveam sentimentul că societatea aceasta brutală efectiv ne strivește acum și ne strivește sufletul. Și, atunci, inclusiv imaginea aceasta a unei biserici în care personajul principal intră și biserica este goală – o slujbă fără credincioși – apare iarăși în film. Filmul are dimensiunea aceasta profetica, inclusiv arestarea lui Buzatu apare în film.

Critica societății cuprinde și o „critică onestă” a BOR ca instituție

Acum, dacă filmul mi-am propus să fie un demers onest, mi-am propus să prezint și o critică onestă a Bisericii și a momentului acestuia dramatic în care se regăsește Biserica Ortodoxă Română, instituțional vorbind, la 33 de ani după Revoluție. (…)

Un film cu parabolă: Câteva cuvinte despre actorii din distribuție

Actrița principală, Corina Moise, care este în rolul unei procuroare pe punctul de a ajunge procuror general al României și care, în ideea aceasta pe care o dezvălui, a unui film cu parabolă, Nina, personajul principal, interpretat de Corina Moise, este chipul României.

Apoi, Mickey Rourke, actorul de la Hollywood, cel cu o viață atât de interesantă, cel considerat controversat, cu figura lui de acum 70 de ani, cu operațiile estetice, el este chipul Americii, fiind în film un excentric diplomat american.

Apoi, Elisabetta Pellini, care a ajuns de ieri la București pentru premiera din această seară. Elisabetta este președinta Parlamentului European și chipul Europei, așa cum vine Europa (Uniunea Europeană, n.r.) către România.

Apoi, Anthony Delon este chipul unui rus și relația lui cu Nina este relația Rusiei cu România.

Apoi, Dorel Vișan, care este un politician care pornește de jos: primar, șef de consiliu județean, Curtea de Conturi, ulterior ia BAC-ul, cum zice în film. Traseul obișnuit, C.V.-ul obișnuit al unui politician român.

Loredana Groza face un rol foarte puternic, cu Loredana am lucrat foarte bine în acest film și mă bucur tare mult de colaborarea cu ea.

Relația cu Dorel Vișan a depășit limitele colaborării dintre regizor și actor, devenind una de prietenie

Dorel Vișan este un actor foarte profund și eu țin foarte mult la relația cu dumnealui pentru că este o relație de prietenie. Între regizor și actor e foarte greu să legi o relație de prietenie pentru că actorul vede rolul lui, importanța lui în film, dar regizorul trebuie să aibă o viziune de perspectivă și e foarte greu să legi, cum spuneam, o relație de prietenie. Cu Dorel Vișan am depășit din prima aceste limite și colaborarea aceasta prietenească, relația noastră foarte puternică m-a ajutat în conturarea acestui personaj pe care el îl interpretează. Am simțit și bucuria lui de a face acest rol. Am mai lucrat cu el la un film anterior, la filmul inspirat din viata părintelui Calciu, unde este un general de Securitate, un anchetator, și, de fiecare dată când îi trimiteam propunerea, îmi spunea: mai scrie ceva, nu mă pune să duc apă la artiști, mai scrie-mi ceva, fă-mi un rol mai mare! El apare și în porțiunea aceea filmată în 2017 (pentru filmul abandonat inițial, care a stat la baza filmului „21 de rubini”, n.r.) și apare și acum, în 2023, ca un personaj care trece dintr-un plan în altul, un politician care s-a lansat atunci și ajunge acum la finalul parcursului său politic și, de fapt, spune foarte mult despre România.

Un film care s-a dorit cenzurat în părțile deranjante pentru occidentali

Nu știu dacă va fi preluat (de platformele video digitale), pentru că filmul este destul de problematic, ridică multe dileme pe care societatea de astăzi nu este neapărat pregătita să le primească ușor. Filmul va rula în cinematografe, lucrul ăsta l-am obținut noi ca demers…

Filmele, de obicei, mai ales filmele românești, care sunt întotdeauna în căutare de confirmare, regizorii români sunt permanent în căutare de confirmare, nu în căutarea publicului, nu în căutarea unei povești pe care ar trebui s-o transmită societății, ci în căutarea unui festival, iar circuitul ăsta festivalier are, la rândul lui, o rețetă.

Nu vă ascund că filmul nostru, pentru că există o participare internațională și suntem în contact cu agenți internaționali, am avut și noi propuneri să mergem în mai multe festivaluri. Unul din ele e chiar în toamnă la Veneția, iar echipa de agenți italieni care ne-au și invitat la o discuție la Roma la un moment dat, în biroul unui avocat italian, pe mine și pe Silviu Ciobanu, ne-au spus: uite, calitatea filmului este până la un punct; de la un punct încolo, contează foarte mult ce lobby vom face. Bun, voi aveți niște probleme în film: asta, asta și asta – inclusiv partea asta cu sinagoga, cu care începe filmul! Tăiați lucrul ăsta și filmul va fi foarte bine plasat! Sigur că, la momentul respectiv, și îi mulțumesc lui Silviu Ciobanu pentru că m-a ascultat, că putea să spună: domnule, sunt producătorul filmului, uite, eu trebuie să recuperez ceva din banii ăștia, să câștig ceva de pe urma filmului ăstuia, mergem cum spun agenții! El a spus: nu, hotărâți ce avem de făcut și am hotărât că nu merge, nu-i drumul lui la Veneția.

Apoi, recent au fost discuții pentru festivalul de la Berlin cu un agent din Olanda. Iarăși, anumite secvențe – altele decât cele care deranjau la Veneția – ar fi trebuit scoase din film. Și, atunci, am luat hotărârea sa facem premiera.

Ați văzut că n-am lansat data de premieră de multă vreme pentru că am hotărât relativ recent să facem premierea acum, în toamna aceasta, pentru că filmul este pentru acum, acesta este momentul lui și eu, personal, ca autor de film, nu simt că am făcut un film care să le vorbească italienilor sau francezilor sau americanilor, mai ales, despre situația din România.

Un film destinat publicului român

Nu, ăsta e un film pentru publicul român. Acuma, după ce discuți cu agenții și cu cei din festivaluri și iți pun barierele astea, mai apare o barieră puternică: a patronilor de cinematografe sau a celor care programează filme în cinematografe: domnule, nu este loc pentru film românesc! Asta spun întotdeauna, apoi: știți că publicul românesc este un public care nu gustă filme de artă sau nu gustă filme de un anumit nivel sau… În general, este un dispreț la adresa publicului român din partea celor care programează filme în cinematografe.

… care este un public inteligent

Cu toate acestea, uitați că am reușit să-l programăm și eu am toată speranța că filmul acesta își va întâlni publicul și că publicul românesc este, totuși, un public inteligent, către care nu s-a venit cu produse de genul acesta și cu mesaje cu care publicul să rezoneze.

Unde poate publicul român să urmărească filmul „21 de rubini”?

În seara aceasta (19 octombrie 2023, n.r.) va fi premiera de gala la CinePlex Mall Băneasa, mâine seară a fost invitat filmul de Cristian Mungiu să deschidă Festivalul Filmelor de Cannes la București, deci va fi mâine seară la Cinemateca Eforie, apoi sâmbătă la Timișoara, la Cinema City. Începem cu orașul Revoluției Române și, ulterior, Iași, Constanța, București din nou, Brașov, Oradea. În Oradea vom avea câte două proiecții pe zi timp de 3 seri, în avanpremieră. Și, după aceste avanpremiere, din 3 noiembrie filmul va rula în cinematografe.

Ideea principală, mesajul filmului: O invitație la regăsirea României

Până la urmă este o invitație la redescoperirea României. Cred că acesta este mesajul care mă bucură pe mine. Deși lucrurile se spun tranșant, cred că filmul ăsta deschide o șansă reală pentru o Românie pe care, la un moment dat, va trebui s-o reîntâlnim.

Mulțumesc că ați fost alături de la început!”, a declarat Pr. Ciprian Mega, joi, 19 octombrie 2023, la Radio GOLD FM.

Din distribuția filmului „21 de rubini” fac parte actorii și actrițele Corina Moise, Mickey Rourke, Anthony Delon, Dorel Vișan, Elisabetta Pellini în roluri principale, precum și Ela Ionescu, Sebastian Bălan, Valer Dellakeza, Ovidiu Crișan, Mihnea Moldoveanu, Dana Rogoz, Daniel Buzdugan, Loredana Groza, Magda Catone, Nicodim Ungureanu, Mădălina Anea, Irina Săulescu, Claudiu Maier, Victor Vurtejanu, Lucian Ifrim, Răzvan Vasilescu, Mihai Gruia-Sandu, Andras Hathazi, Șerban Borda, Cristian Iorga, Adrian Văncică și Carmen Tănase în roluri mai mici sau mai mari.

Filmul este regizat de Pr. Ciprian Mega și îi are ca producători pe Silviu Ciobanu și Laura Mega, iar ca producători executivi, pe Gabriel Onea, Kimberly Heines și Natalia Neag. Pe afiș mai sunt trecuți și Liviu Mărghidan (DOP), Corina Stavilă (montaj), Mihai Bocoș (design sunet), Laura Mega și Natalia Neag (scenografia), Nicoleta Cârnu și Francisca Vass (costume), Cătălin Ciutu (coafură), Anna Piechocka și Gabriela Crețan (machiaj). O producție Eirina Film și Frathos.