Cerul, Codrul și Pârăul

Trăgătorul de fire. PAGINA DE POEZIE

14 noiembrie, 202317 noiembrie, 2023 vlad

Trăgătorul de fire
.
S-a suit un om cu cască
Să tragă de fire-alene
Lumina sărbătorească
Vreo două luni mai devreme!
Nu e hoț, da-i mincinos
Și-n fereastra ta se-anină
Să te mintă el frumos
Că Crăciunul stă să vină!
L-a pus coana Primărie
Să-ți monteze becuri, na!
Frunza-n pomi e încă vie,
Dar, pe sârmă, fulgi de nea!
Chiar și cioara de prin parc
Fu luată de năbădăi:
Tot ce-a fost despre dovleac
Azi e despre zurgălăi!
Și-uite-așa se schimbă tema,
Ei cu panglici, noi cu „Ura!”.
CRIZA roade CRIZAntema,
Noi ne zicem partitura!
Când politica ne-adoarme
Doar curentul se scumpește;
Ca să fie bani de arme
Vom petrece mai… orbește!
C-așa-i europenește…

Sibiu, 14 noiembrie 2023, Vlad Pârău

Cutia de nisip
.
Ții minte-acea cutie care
Se vindea prin bazar la mare
Cu nisip împodobită
Și-o scoică-n vârf cu clei lipită?
Ca cel mai simplu suvenir
Voiai s-o ții de pamplezir
Într-o vitrină sau pe masă
Un an întreg s-ai marea-n casă!
Cutie de fotografii
Sau poate de bijuterii,
Era cadoul fără timp,
Naivă monedă de schimb!
Eu mi-am păstrat caseta aia
Cu iz de plajă de Mamaia
Și-am scris cu pixul pe hârtie,
În orice zi o poezie.
În taină le-am depozitat,
Un vraf de foi am adunat,
Închis în ladă-n fel și chip,
Cu scoici pe margini și nisip!
Iar când mi-am uitat obiceiul
Și praf mi-a năpădit condeiul,
În nopțile cu lună plină
Simțeam cutia cum suspină,
Cu zvon de sare, iz marin,
Și-un val revărsat din senin,
Iar din pereții nisipoși
Țipau prin beznă albatroși…
.
21.08.2023, Sibiu, Vlad Pârău.

Solară de seară
.
Îmbrățișarea soarelui de-apus
Cu razele dispuse-n diademă
E parcă răstignirea lui Iisus,
Lumina triumfând peste gheenă.
Însângerat amestec de nuanțe
Plutind peste penumbra generală,
El nu se raliază-n toleranțe
Cu negura abisului de smoală!
Ci se ridică în proiecții largi
Umplând tot orizontul de văpaie,
Un soare muribund pe care-l spargi
Spre a se recompune-n vâlvătaie.
Și chiar de norii îl vor copleși
Lăsând din focul lui câteva raze,
El se va ridica în zori de zi
Biruitor, din rouă și topaze!
.
Sibiu, 17.08.2023, Vlad Pârău.

Merită salvată partea frumoasă din noi
.
Poate că mâine va ploua
Și vântul ne va-mprăștia,
Dar, totuși, în noi putem salva
Partea-nsorită din ziua de azi.

Poate la anul va fi război
Și vor muri mulți dintre noi,
Dar, totuși, în frați putem salva
Fapta bună din timpul de pace.

Poate lovi-va o foamete,
O molimă nouă sau un pârjol,
Dar, totuși, în scris putem salva
Chipul frumos al lumii de ieri.

Poate curând ori mai târziu
Vom fi țărână sau mormânt viu,
Dar, totuși, în Cer putem salva
Inima caldă ce ne-a-nsuflețit.

Și de-o să se lase beznă grea
Și-o cruntă tăcere peste ea,
Zburând, se va-ntoarce ca pasărea
Ecoul de cânt de pe buza mea.

Poate tăcere, poate plecare,
O zi vine sigur la fiecare,
Dar merită lăsată în urmă o floare
Ca amintirea care nu doare.

Așa să trăim, așa să ne trecem,
Căci lumea nu stă și-n ea nu petrecem,
Dar, totuși, un Nume putem să rostim
Prin Care cu toții să ne-nveșnicim!

Sibiu, 13 iulie 2023, Vlad Pârău.

Grădina de vară
.
Să stai și să privești lumina lină
Îmbrățișând domol tot raiul de verdeață
Cum se retrage precum seva din tulpină
Mergând prin noapte înspre dimineață.
S-auzi, voioase, glasuri de copii
Cum se întrec, roind, pe biciclete
Dând roată la havuzuri viorii
Și-oprindu-se cu stropi să se desfete.
Să vezi cum rozele-și închid spre somn
Cărnosul uger asudat de rouă,
Cum pudice petale se răstorn
Din floarea veche hrănind țăr’na nouă.
Și să auzi, difuz, orchestra monotonă
A greierilor presărați prin fân,
Executându-și partitura lor cazonă
Ca la o nuntă fără de stăpân.
Afund, în ierburi, bântuie ariciul
Amușinând miresme tăinuite
Și nelăsându-ne decât indiciul
Căciulii lui de țepe lustruite.
Iar dacă luna pare prea înaltă
Și ne-nfioară câte-o adiere,
E ca să știm că inima tresaltă
În fața necuprinsului plin de mistere…
.
Sibiu, 2 iulie 2023, Vlad Pârău.

De Sânziene

Fiece poartă din ulița mare
Și-a aninat câte-o cruce din fire de floare.
Tinerele-și pun sânziană sub pernă
Sperând să-și viseze iubirea eternă,
Iar nevestele-și pun câte-un brâu înflorit
Și se-aruncă de-a dura prin fânul cosit.
Baba strânge din codri, din loc neumblat
O plantă de leac descântată curat.
Și-n larga poiană-nfiorată sub lună
O horă de zâne despletite se-adună –
Pocit cine-o vede, muțit cine-o spune,
De dragoste ars ca de-o mândră minune.

Se zice că-n zori, pe la orele mici
Cerul se deschide și poți să prezici
Întâmplări ne-ntâmplate și încă se pare
Că omul pricepe chiar și graiul de fiare.
Pe o pânză dalbă, nepurtată de lele
Se-adună din noapte o apă de stele,
Noroc să aducă la cea sau la cele
Ce-obrazul cu dânsa urmează să-și spele.
Despletite, desculțe, îmbrăcate în iie
Purtând pe cap cununi nu de păpădie,
Fete fecioare se duc să le-arunce
Pe casă, să vază de-or rămâne tot prunce
Sau anul ce vine-o veni în peție
Ursitul s-o ieie, tot dânsul s-o ție.
În apa de munte ce-aleargă la vale
Se lăiesc mândre fete grăbindu-se-agale,
Căci feciorii-s plecați să aprindă pe deal
Roți de foc, cap de vară-n străvechiul Ardeal.
Să tot vrei să trăiești, să iubești, să nu mori,
Să culegi de pe creste focuri vii pe comori!

Sibiu, 25 iunie 2023, Vlad Pârău.

Ziua cea mai lungă

A trecut un zvon de vară
Peste ploile de-afară
Ce în suflet dau să-mpungă:
Azi e ziua cea mai lungă.

Soarele pe cer adastă
Tentând nemurirea noastră
Ce la stele-ar vrea s-ajungă:
Azi e ziua cea mai lungă.

Lunca freamătă de viață
Și prin sălcii vânt se-agață,
Floricele am în pungă,
Azi e ziua cea mai lungă.

Toată lumea e pe-afară,
În parc cântă o fanfară,
Fac baloane fără ciungă:
Azi e ziua cea mai lungă.

Și de-ar fi să plec pe sate
Să mă scutur de păcate
Cum se mulge oaia-n strungă,
Fie-n ziua cea mai lungă!

Sibiu, 21 iunie 2023, Vlad Pârău.

Pe strada mea cu flori de tei

Pe strada mea cu flori de tei

Te rătăcește, vrei, nu vrei,

S-adulmeci vechiul lor parfum

De peste drum, de peste drum!

Pe strada mea cu flori de tei

Tu vino seara cu idei

Cum să culegi într-o desagă

Mireasma dragă, cât de dragă!

Pe strada mea cu flori de tei

Arunc-o piatră-n geam de vrei

Ca să cobor, să ți-i descânt

De freamăt sfânt, de freamăt sfânt!

Pe strada mea cu flori de tei

Se bat cotoii între ei,

Tresar sub streașină, trezit:

Tot n-ai venit, tot n-ai venit!

Pe strada mea cu flori de tei

Vor trece multe-alte femei,

Dar florile, în urma lor

Vor fi covor, uscat covor!

Pe strada mea fără de tei

Avem parcări și țevi și-ulei,

Dar poezia s-a tăiat

De când și Muza-a emigrat

Din lumea mea cu flori de tei…

(13 iunie 2023, Sibiu, Vlad Pârău)

Crezul lui Toma

Mă îndoiesc de axioma

Divinității, precum Toma,

Dar credincios de nu aș fi,

De Cine m-aș mai îndoi?

Ești fericit cât poți să crezi,

Cât nu, te cheamă: „Vino, vezi!”…

De te-ndoiești, strigă sub stele:

„Ajută necredinței mele!”

(25.05.2023, Sibiu, Vlad Pârău.)

V-ar mai putea interesa și…

Sub teii înfloriți…