Luptătorul pentru libertatea presei Julian Assange de la WikiLeaks, eliberat după 5 ani de închisoare în urma unei înțelegeri cu americanii
În această dimineață, marți, 25 iunie, a apărut vestea că Julian Assange, fondatorul WikiLeaks, este aproape de a fi eliberat după ce a semnat cu SUA un acord de “recunoaștere a vinovăției” doar pentru acuzația de “conspirație în vederea obținerii și divulgării de informații referitoare la siguranța națională”. Dacă acesta este sfârșitul calvarului jurnalistului australian, ce înseamnă această condamnare pentru el ca figură a libertății de exprimare, pentru presa liberă și pentru viitorul jurnalismului de investigație?
O audiere finală urmează să aibă loc mâine, miercuri 26 iunie, la ora 9.00, în Insulele Mariane din Pacific, destinație spre care s-a îndreptat marți. O instanță va judeca validitatea acestui acord. Dacă ea va fi confirmată, Julian Assange va putea pleda vinovat pentru “conspirație în vederea obținerii și divulgării de informații referitoare la apărarea națională”, potrivit Le Monde și France Soir.
Pedeapsa sa, care ar fi estimată atunci la 62 de luni, a fost deja executată, după ce tocmai a petrecut aproape cinci ani în detenție la Belmarsh, lângă Londra. După această audiere, jurnalistul australian ar trebui să se poată întoarce în țara sa de origine, care de mai mulți ani face presiuni politice pentru ca Statele Unite să renunțe la urmărirea penală.
Julian Assange a fost amenințat cu extrădarea în Statele Unite după ce a difuzat milioane de documente confidențiale prin intermediul platformei sale WikiLeaks, dezvăluind scandaluri politice și financiare, crime de război și altele, în special în 2010 și 2011. Franța a refuzat întotdeauna să îi acorde azil politic acestei personalități marcante a libertății presei. Jurnalistul a fost în cele din urmă încarcerat în închisoarea de înaltă securitate Belmarsh, unde a fost deținut până de curând fără a fi fost acuzat.
În această dimineață, întreaga presă alternativă se felicita pentru această victorie, dar încă nu cunoaștem toate detaliile acestui acord. Dacă Julian Assange pledează vinovat, viitorul jurnalismului de investigație este în pericol?
Vestea bună vine de la Consortium News, care a stat de vorbă cu avocatul constituționalist american Bruce Affran și cu președintele Ligii Naționale a Avocaților Americani, Marjorie Cohn. Potrivit acestora, “un acord de recunoaștere a vinovăției nu creează un precedent juridic”.
Aceasta este o ușurare pentru jurnaliști, care nu ar trebui să-și vadă munca amenințată de decizia de mâine mai mult decât în prezent. Un sentiment împărtășit de Viktor Dedaj, lector și jurnalist la Le Grand Soir: “Jurnaliștii care urmăresc cazul cred că Julian Assange nu ar fi semnat niciodată un acord care să le aducă prejudicii jurnaliștilor. Acum nu știm la ce preț va fi eliberat, dacă va fi eliberat”.
Pentru membrul comitetului francez de susținere a lui Assange, acordul rămâne un instrument vag și arată o instrumentalizare politică a cazului și a legii: “Este probabil ca americanii să fi cerut garanții în schimb. Nu vom ști care sunt regulile decât mai târziu și poate că una dintre reguli va fi să nu vorbim despre acest acord de recunoaștere a vinovăției. Într-unul dintre aceste acorduri, acuzatul negociază termenii predării sale: dacă pledați vinovat, vă reducem pedeapsa. Pentru Statele Unite, este vorba de a nu pierde fața. Este totuși uimitor că trecem de la 175 de ani de închisoare prezumată la 5 ani. Este politic! Este un “carpet-bagging”, asta-i partea amuzantă. Nu vreți 175, ce vreți? 5 ani? Haideți, vă vom da 5 ani. Cum ți-ai ispășit deja, ești liber”.
Dacă această decizie nu ar trebui să îi afecteze pe jurnaliștii care se vor afla în situația lui Julian Assange în viitor și nici una dintre cele 17 acuzații nu este reținută în acest acord: “Au scos, totuși, un nou caz generic, cuprinzător, care le permite să pledeze pentru tot”.
Pentru administrația Biden, cu doar câteva luni înainte de alegerile prezidențiale (care încep în noiembrie), situația lui Assange reprezintă un ghimpe în plus în coasta președintelui demisionar. Mai ales într-un moment în care Australia face presiuni pentru eliberarea sa. Potrivit lui Viktor Dedaj: “În Statele Unite, legea nu mai este un instrument al justiției, ci a devenit o armă politică. Ea este tratată ca atare, odată cu instrumentalizarea legii. Vorbim despre o țară care a amplasat o închisoare în afara teritoriului său, în Cuba, pentru a fi în afara legii americane, ce exemplu mai bun de instrumentalizare a legii ar mai putea exista astăzi?”
Va trebui să așteptăm și să vedem care vor fi consecințele acestui acord pentru libertatea de exprimare și pentru presă. Julian Assange va fi de acum înainte prezent pe teritoriul american, ceea ce nu garantează încă eliberarea sa.