Știai că Tamagociul ești tu?!
Când eram elev de școală primară, era la modă un breloc cu un joc numit „Tamagoci”. Era un animal digital pe care copilul trebuia să-l „hrănească”, „plimbe”, „distreze”, „ducă la doctor” ca să nu-i moară, ci să-i „crească”. Să-l monitorizeze din butoane.
Treizeci de ani mai târziu, fiecare elev are câte un smartphone mai „smart” decât al meu, unde algoritmi de I.A. îi învață preferințele și îi livrează distracție personalizată. Numai că nu-i măsoară temperatura și nu-i administrează vibrații vindecătoare!
Și, astfel, în fața ecranului cu „creier” de Android, Tamagociul uman este chiar utilizatorul. Un „monstruleț” pe care aparatul are grijă să-l „hrănească”, distreze, fericească la timp și în cantități adecvate.
Iată că raporturile s-au inversat! Mă întreb cât va mai dura până când vom fi scoși la plimbare în zgardă (fără fir, că wireless e mai cool)!