Cine se plângea de banii luați de BOR pe pomelnice să se uite cum procedează catolicii: Capela de lângă gara Sibiu intră în renovare, dar instalează un container pentru „intențiile de rugăciune” scrise de credincioși
„Capela Sfintei Cruci”, situată între Autogara „Transmixt” și Gara Mare din Sibiu, aparține de parohia greco-catolică din oraș. Deci este catolică, indiferent că se manifestă formal după ritul oriental, care seamănă cu cel ortodox fără a se confunda cu acesta. La respectiva capelă exista obiceiul ca persoanele credincioase să lase un pomelnic. După ce-l plăteau și-l depuneau, cineva din partea lăcașului trăgea clopotul, semn că rugăciunea a fost ascultată.
Ei bine, din septembrie 2024, capela a intrat în renovare, însă dorința oamenilor de miracol nu intră niciodată în vacanță. Ce soluție au găsit distinșii greco-catolici? Au instalat lângă capelă un container unde, timp de 6 ore pe zi, doritorii de minuni își pot lăsa pomelnicele la fereastră. Este neclar dacă va mai funcționa și trasul clopotului, fără de care efectul scontat nu ar putea fi măsurat, căci nu toate rugăciunile au puterea să se urce la cer – sau măcar la nivelul clopotniței.
„Capela Sfintei Cruci se află în renovare generală. Vă mulțumim pentru înțelegere! Intențiile de rugăciune se primesc la fereastră. Credincioșii sunt rugați să-și scrie singuri rugăciunile. Orar 7:00 – 13:00 Luni – Sâmbătă”, este scris pe afișele oficiale de pe container. (articolul continuă sub foto)
Cei care în ultima decadă s-au scandalizat de cum procedează „BORmașina de făcut bani” să se uite cum operează civilizații catolici, dar și reprezentanții altor culte religioase din România! Acestor indignați de circumstanță le spunem că toate lăcașurile de cult au nevoie de bani pentru a putea funcționa și a-și achita facturile, reparațiile, existența. Practica de a solicita donații nu este specifică doar Bisericii Ortodoxe Române. Donațiile sunt voluntare, cererea se adresează strict credincioșilor cultului respectiv și nu îi afectează cu nimic pe credincioșii altor culte sau pe atei / agnostici.
În general, accesul în biserici și la serviciile religioase nu costă bani, dar, uneori, se mai cer donații -(sugerate, nu obligatorii) sau condiționarea parohianului de plata unei cotizații anuale simbolice către parohie. Chiar și așa, nemulțumitul se poate adresa unei alte parohii unde condițiile i se par mai acceptabile. Tarifele bănești punctuale nu sunt oglinda Bisericii în general, ci a respectivei unități de cult, în special.
Ca o observație personală, nu văd de ce unii „mergători la biserică de trei ori în viață” se zgârcesc la „cutia milei” după ce cheltuiesc sume colosale pe aranjamente, decorațiuni, fotografi, lăutari și, eventual, caleașcă. În viață, dacă ești bărbat, mai dai și cu banul, nu doar cu gura.
