Cerul, Codrul și Pârăul

Algeri prezidențiale și Referendum de integrare în UE la Chișinău. La Sibiu, preotul Necula se roagă pentru „independența” Republicii Moldova. VIDEO

20 octombrie, 2024 vlad

Duminică, 20 octombrie 2024, în Republica Moldova se desfășoară alegeri prezidențiale, combinate cu un Referendum constituțional nu pentru Unirea cu Patria română, ci despre integrarea în U.E. Principalii rivali în lupta prezidențială de la Chișinău sunt actuala președintă, Maia Sandu, și contracandidatul ei din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo, după cum relevă Evenimentul Zilei.

În cazul unei previzibile reușite a Referendumului pro-U.E., rămâne de văzut care va fi reacția liderilor separatiști de la Tiraspol, care au desfășurat încă din 2006 un referendum de independență față de Chișinău și de posibilă viitoare integrare în Federația Rusă. Au rămas doar cu independența de facto, nerecunoscută de Chișinău și Occidentul colectiv, și cu cererea de aderare la F.R., respinsă formal de Moscova la acea vreme.

În dimineața zilei de duminică, 20 octombrie 2024, la Catedrala Mitropolitană din Sibiu s-au rostit rugăciuni pentru independența „Moldovei” și izbăvirea ei de istoria zbuciumată de până acum. La Sfânta Liturghie, preotul prof. Constantin Necula a adaptat o ectenie pentru a atrage atenția asupra importanței acestei zile pentru românii de peste Prut.

„Ca niște robi nevrednici, cu frică și cu cutremur mulțumim milostivirii Tale, Mântuitorule și Stăpânul nostru, Doamne, pentru binefacerile Tale pe care cu îmbelșugare le-ai revărsat asupra neamului românesc, cădem înaintea Ta și cu unui Dumnezeu Îți aducem doxologie și cu umilință strigăm: Izbăvește, dar, din nevoi și pe frații noștri basarabeni din Moldova, românii noștri de pretutindeni! Ca un Milostiv luminează-i pe dânșii și scoate-i pe dânșii din clipele acestea prin care trec, precum ai ascultat mulțimea rugăciunilor robilor Tăi, Doamne, și le-ai arătat marea Ta iubire de oameni, așa și acum, netrecându-i cu vederea pe frații noștri, împlinește prin rugăciunea noastră spre slava Ta toate dorințele credincioșilor robilor tăi români din Moldova și arată spre noi toți mila Ta cea bogată, izbăvindu-i pe dânșii de greaua istorie prin care au trecut! Ne rugăm pentru independența Moldovei cu sufletul și cu inima alături de frații noștri, Doamne, auzi-ne și pe dânșii îi miluiește!”, a rostit pr. prof. Constantin Necula în timpul Sfintei Liturghii oficiate de un sobor de preoți la Catedrala Mitropolitană din Sibiu.

VIDEO: (aprox. min. 1:44:53)

Am îndrăznit să comentez în fluxul live al transmisiunii slujbei pe YouTube că noi ne rugăm nu pentru independența Republicii Moldova, ci pentru fireasca ei reunificare cu restul României, din care a făcut parte până în 1944. În fapt, așa-zisa republică moldavă a fost creată de URSS în Al Doilea Război Mondial pe o bucată din teritoriul României la fel cum, mai nou, „republici” precum Zaporojia și Donețk sunt create în timpul războiului ruso-ucrainean de către Federația Rusă pe o parte din teritoriul Ucrainei. Cum Ucraina nu va recunoaște niciodată astfel de republici și nici referendumurile de unire a lor cu Rusia, nici România nu ar fi trebuit să recunoască independența „Republicii” Moldova și apartenența ei până de curând la CSI-ul controlat de Moscova.

În primăvara anului 2008, când am fost expulzat abuziv de la Chișinău de regimul comunistului prorus Vladimir Voronin pentru că răspândeam reviste unioniste la evenimentul românesc de marcare a împlinirii celor 90 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, cuvinte frumoase precum „independență” și „statalitate” făceau parte din vocabularul adepților partidei „moldoveniste”, care își afișau anti-românismul într-o limbă română împănată de rusisme. De aceea eu nu mă pot ruga pentru independența Republicii Moldova, căci acest concept a fost folosit de proruși pentru consolidarea unei independențe moldovenești doar față de România, dar nu și față de cotropitorii de la Răsărit.

Pe de altă parte, nici nu mă pot ruga pentru succesul referendumului de integrare UE, știind că această integrare a fost negociată de Chișinău în calitate de stat aparte, separat de România. Ținutul dintre Prut și Nistru nu a avut niciodată o statalitate separată de Moldova lui Ștefan integrată în România lui Cuza și a lui Ferdinand. Astăzi, o fostă republică unională sovietică dorește, cu granițele impuse ei de Stalin, să devină stat membru al UE și eu nu pot fi de acord cu perpetuarea acestei structuri statale mincinoase moștenite de la sovietici și preluate telle-quelle de UE în disprețul interesului național al României.

Germania de Est nu s-a integrat în UE, ci s-a reunificat cu Berlinul, abia apoi făcând împreună cu patria-mamă parte din UE. Aceasta ar fi fost calea firească și pentru Republica Moldova, să se unească mai întâi cu România și să facă, implicit, parte din structurile supranaționale la care s-a raliat Bucureștiul.

Indiferent de rezultatul referendumului de azi de la Chișinău, din punct de vedere al interesului național românesc acesta va fi un eșec. Vor câștiga forțele pro-UE? Vom fi la fel de dezbinați în sânul „marii familii europene” ca două state românești separate. Granița de pe Prut nu va dispărea, ci va fi adâncită de intrarea în spațiul Schengen doar a României, Basarabia rămânând pe-afară cel puțin la fel de mulți ani cât au trecut din 2007 până la admiterea noastră în Schengen. Vor câștiga forțele pro-ruse? Atunci Chișinăul nu are decât să se integreze în Novo-Rossia alături de „regiunea Odessa” (numele dat de sovietici Basarabiei de Sud) și de Republica (trans)Nistreană, fosta RASSM moșită de sovietici în perioada interbelică la est de Basarabia română. Ambele scenarii sunt defavorabile unității naționale a românilor de pe cele două maluri de Prut.

Așadar, să ne rugăm pentru dezrobirea Basarabiei, dar nu de formă, ci în Duh și-n Adevăr! Iar adevărul nostru de neam este o singură Românie de la Nistru și până la Tisa.