Doliu în Mitropolia Ardealului: A murit părintele Gheorghe Colțea, protopop de Bran-Zărnești. Ultima lui dorință era canonizarea cuvioșilor pustnici din munții Bucegi. VIDEO

Părintele Gheorghe Colțea, protopop al eparhiei Bran-Zărnești din cadrul Mitropoliei Ardealului, a trecut la Cele Veșnice sâmbătă, 17 septembrie 2022, la orele amiezii, potrivit unui anunț publicat pe pagina web a mitropoliei ortodoxe. Preotul era în vârstă de doar 59 de ani și se menționează că fusese internat în comă de gradul IV, potrivit Știri pe Surse, fără a se menționa cauza exactă a morții. Însă protopopul se plânsese în trecut de anumite afecțiuni cronice, iar preotul sibian Cătălin Dumitrean, care îl cunoștea foarte bine, a dat de înțeles pe Facebook că avea „inima obosită de atâta iubire”. Potrivit EVZ.ro, părintele protopop Gheorghe Colțea se afla în drum spre Sibiu în momentul în care i s-a făcut rău și a intrat în comă. Deși a primit ajutor medical de urgență, acesta nu a mai putut fi salvat de la moarte.

Pr. Gheorghe Colțea avusese o apariție publică în urmă cu doar 3 zile, la schitul de la Peștera Ialomicioarei, în cadrul unei transmisiuni live pe Facebook, unde nu părea a da semne de epuizare sau suferință. Vom reveni cu detalii privind cauza decesului, pe măsură ce ea va fi făcută publică.

Fiica defunctului ar fi fost prima care a împărtășit tragica veste: „Cu mare durere în suflet și cu inima frântă anunț trecerea la Domnul a iubitului meu tată. Dragul meu tată, ai plecat mult prea repede de lângă noi, dar mă rog Bunului Dumnezeu să te pună lângă Sfinții pe care tu ii iubeai atât de mult și nu încetai a te ruga lor! Drum lin către o lume mai bună și plină de lumină, tată! Te iubim”, a scris fiica părintelui Colțea.

Părintele protopop Gheorghe Colțea a fost un cald promotor al ortodoxiei și al patriotismului românesc, folosindu-se în acest scop și de noile mijloace media, ca realizator de emisiuni la Radio-Televiziunea TRINITAS a Patriarhiei Române. Totodată, blândul părinte a fost și un neobosit scriitor. Printre cărțile publicate de sfinția sa la Editura Andreiana a Mitropoliei Ardealului putem enumera Cuvioșii pustnici din Bucegi. Epopeea sfinților, Toiagul odrăslit zburând peste prăpăstii. Dialoguri inedite, Cugetări necugetate. Eclesiastul. Despre Dumnezeu. Despre om. Despre creație și altele.

Citiți și: Recenzie: Părintele Gheorghe Colțea, Cuvioşii Pustnici din Bucegi. Epopeea Sfinţilor. Jurnalul unor descoperiri Sfinte (BisericaSfantulAntonie.ro)

Pentru întreaga sa activitate desfășurată în slujba Bisericii Ortodoxe Române, părintele protopop Gheorghe Colțea a primit „Crucea Șaguniană”, cea mai înaltă distincţie acordată de Mitropolia Ardealului, conferită de ÎPS Dr. Laurențiu Streza.

Sicriul cu trupul părintelui Gheorghe Colțea va fi depus la biserica parohiei ortodoxe din localitatea Moeciu de Jos, acolo unde a activat ca slujitor al altarului.

Veșnica lui pomenire!

Menționăm faptul că cea mai recentă apariție publică a protopopului Gheorghe Colțea a avut loc cu doar 3 zile în urmă, de Înălțarea Sfintei Cruci când, după Sfânta Liturghie, a purtat un dialog cu părintele Cătălin Dumitrean la schitul de la Peștera Ialomicioarei pe tema descoperirii moaștelor pustnicilor români din Munții Bucegi. VIDEO.

Ultima dorință – canonizarea cuvioșilor pustnici din munții Bucegi

„Am găsit de cuviință că este mai la ei acasă (la cuvioșii pustnici din Bucegi, n.r.) ca să venim chiar aici unde au viețuit ei. Această peșteră acum este o peșteră modernizată, Consiliul Județean a investit foarte mult în amenajarea peșterii și Sfânta Biserică – Arhiepiscopia Târgoviștei – a investit foarte mult în cele pe care le vedem. Dar, pe vremea când aici trăiau pustnici, ei chiar trăiau în peșteră: dormeau în peșteră, viețuiau în peșteră și se rugau în această peșteră. Aș vrea ca, totuși, să circumscriem puțin lucrurile și, spunând că ne aflăm în Bucegi, să spunem că suntem în ziua Înălțării Sfintei Cruci. E foarte important acest lucru pentru că în Bucegi, pe Muntele Caraiman, se află cea mai frumoasă Cruce pe care neamul nostru românesc, în perioada interbelică, a înălțat-o spre slava Dumnezeului părinților noștri. Am punctat acest lucru pentru că vom vorbi despre sfinții pustnici din Bucegi și despre rostul lor în iconomia istorică a neamului românesc, rostul pe care l-au avut în decursul istoriei, într-un adânc de istorie, pentru că nimeni nu știe când a început viața pustnicească în acest loc, în această peșteră. Unii istorici vorbesc chiar de perioada protopărinților noștri, perioada dacică. Dar, oricum, permanent au fost aici viețuitori, iubitori de Dumnezeu. Și să spunem că suntem în 14 septembrie, de Înălțarea Sfintei Cruci, pe Muntele Bucegi, în apropiere de Crucea înălțată de poporul român spre slava lui Dumnezeu, care a purtat de grijă neamului nostru în decursul istoriei sale, trecându-ne și prin căderi și prin ridicări, Acel Dumnezeu Care și astăzi ne poartă de grijă și Acel Dumnezeu despre Care putem spune că este Nădejdea vieții noastre. Nădejdea vieții noastre și ca persoane, ca oameni, dar și nădejdea vieții noastre și a existenței noastre ca Neam”.

„Vrem să facem acest lucru ca și când ne-am cânta cântecul nostru ultim, pentru că-i posibil ca mâine sau poimâine să nu mai putem”

„Să facem o trimitere de mulțumire către cuvioșii pustnici din Bucegi, noi îi numim generic cu această denumire pentru că ei nu au fost canonizați, și, ca atare, nu spunem „sfinții”… Ne referim la cei trei: Antonie Munteanu, Mihai Bădilă și cuviosul pustnic necunoscut din Poiana Obârșiei, pe care i-am scos din pământ pe 16 noiembrie 2014. Pământul și dragostea lui Dumnezeu i-a conservat foarte bine și lucrarea Sfântului Duh i-a conservat foarte bine, pentru că noi i-am găsit cu trupurile nestricate. Pe drept cuvânt, în introducerea în emisiune, ați vorbit despre moaștele cuvioșilor pustnici din Bucegi. Acuma trebuie să spunem un lucru, am scris o carte, chiar așa se numește, „Cuvioșii Pustnici din Bucegi”, despre epopeea scoaterii sfinților din pământ și am dorit ca să fie un fel de descriere hagiografică foarte amănunțită, ca, în perspectivă, când Sfânta noastră Biserică va găsi de cuviință, sigur că sub lucrarea Sfântului Duh, ca să-i canonizeze pe cuvioșii pustnici din Bucegi – și ar trebui să vorbim despre toți pustnicii care au pustnicit nu doar în Bucegi, ci în toți munții patriei noastre, pentru că ei, de fapt, sunt un suport spiritual al poporului nostru, chiar de vrem să recunoaștem sau nu. Noi ne-am hrănit cu pâine și cu roadele pământului, dar, trebuie să recunoaștem, suportul nostru existențial a fost jertfa și rugăciunea acestor oameni foarte – foarte smeriți, care pur și simplu nu s-au retras din lume în așezăminte monahale bine organizate, care cât de cât să le ofere un anumit confort de viață pentru epoca în care au trăit – pentru că noi avem mănăstiri de sute de ani -, ci noi vorbim acum despre pustnici, iar pustnicii sunt cei care s-au retras în sălbăticie, ei sunt cei care au dat cea mai frumoasă jertfă în numele neamului nostru și eu nu mă abțin ca să cred și să spun că noi suntem construiți pe această osatură spirituală a pustnicilor care au viețuit în decursul istoriei în munți”, mărturisea protopopul Gheorghe Colțea în urmă cu 3 zile la schitul de la Peștera Ialomicioarei.

Preotul Cătălin Dumitrean, redactor-șef al redacției Radio Trinitas de la Sibiu, interlocutor frecvent în emisiuni radiofonice și transmisii online al protopopului Gheorghe Colțea, a scris o poezie în memoria celui ce a plecat parcă prea devreme dintre noi:

„PĂRINTELE COLTEA NU MOARE NICIODATĂ !

Poteci de iubire și-al toamnei fior,
Pășesc printre frunze și aștept o speranță,
Că totul e bine, că totul e dor,
Și aici pe pământ mai avem cutezanță.

Și ca din adânc de lumină căruntă,
Filmarea ar vrea să înceapă firesc,
Când inima lui în spital se frământă,
Părintelui Colțea îi spun: Te aștept!

E gata montajul, și live-ul de suflet,
Așteaptă cei dragi, să mai spui despre noi,
Cum e cu iubirea, cu raiul din cuget,
Cum încă există în dar cifra doi.

Tu ești cavalerul puternic în toate,
O spadă de sfinți porți în dreapta ta blând,
Și-o floare oferi în direct, cu splendoare,
Să învingă iubirea aici pe pământ.

Dar cine înțelege de fapt infinitul,
Mereu te-au oprit să oferi tot ce poți,
O, lume deșartă ce împarți mărginutul,
Și nu vezi nici plânsul, nici floarea de colț.

Părintele Colțea stă în dor și veghează,
În pat de spital, parcă așteaptă un ton,
Căci inima lui este caldă și trează,
Poftind un apel la un drag telefon.

Am fost lângă el, lângă patul durerii,
Cu rugă de îngeri că așa ne dorea,
Și în har am văzut pe obrazul tăcerii,
O mână de înger sfios mângâia.

Mă inchin către munte, ca sfinții să știe,
Că dragostea totuși nu moare nicicând,
Blânduță e taina, ce-i dată să fie,
Eroii se întorc între noi pe pământ.

Mai sunt file noi, dacă mare e cartea,
E scris ce e dat, dar mai cer ce e drept,
Părintele Colțea să învingă și moartea,
Că eu la un „live” de iubire il aștept.” – autor: Pr. Cătălin Dumitrean.

Urmăriți și emisiunea din 16 aprilie 2022: Despre SPERANȚĂ, DEMNITATE, ADEVĂR. Dialog duhovnicesc între protopopul Gheorghe Colțea și preotul Cătălin Dumitrean

Un dialog duhovnicesc între părintele Cătălin Dumitrean de la Sibiu și protopopul de Bran-Zărnești, Gheorghe Colțea, pe tema Speranței creștine, într-o lume tot mai lipsită de speranță, este filmarea duhovnicească pe care vi-o propunem s-o urmăriți.

„Problema este că trăim o vreme de mare derută, de multă minciună. Și aceasta nu este ceva ce nu știu oamenii. Știu, dar nu spun, le este frică să spună că suntem mințiți! Să știț, categoria socială care a contribuit cel mai mult, din greu, la aceste probleme este categoria care îi cuprinde pe cei care lucrează în mass-media. Ei au pe conștiință acest neam! Da, știu bine că mint, știu bine că dezinformează, știu bine că repetă intenționat aceleași lucruri, ca să intre în conștiința oamenilor, să-i obosească pe oameni până la exasperare, să-i determine să renunțe. Acesta este neamul pe care îl gestionăm spiritual noi, părinte, pentru care trebuie să ne închinăm ca Dumnezeu să-i dea putere de rezistență! Nu este vorba de rezistență pentru pâine, pentru hrană, ci o rezistență psihică trebuie acestui popor, să reziste la presiunile care se fac asupra lui! Am ajuns de suntem lipsiți de orice reacție, nu mai avem reacție, nu… Reacțiile noastre chiar s-au îndreptat împotriva învățătorilor noștri și, dacă cineva vine să ne spună adevărul, suntem în stare să ne răzbunăm pe el, spunându-i că „dezinformează”. Aceasta este lumea în care trăim, o lume pentru care trebuie să ne rugăm și o lume pe care eu continui s-o iubesc, părinte, și pentru care sunt dispus să risc. Da, nu e un risc mare! A spune adevărul este un câștig, este o demnitate, este o fală spirituală”, a subliniat părintele protopop Gheorghe Colțea. (Sursa VIDEO)

De interes, pe aceeași temă: Sfaturi duhovnicești ale protopopului Gheorghe Colțea din 31 octombrie 2018. Care este primul lucru pentru care trebuie să ne rugăm? (Trinitas TV)

De interes, pe aceeași temă: Sfaturi duhovnicești ale protopopului Gheorghe Colțea din 12 decembrie 2018: Și dacă totuși nu putem ierta pe cineva care ne-a greșit (Trinitas TV)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.