
Silviu Țeposu, un senior al ASTREI – cartea care a văzut lumina tiparului sub semnătura bibliotecarei Irina Racovițan din Sibiu
Cartea „Silviu Țeposu, un senior al ASTREI” a fost lansată joi, 19 ianuarie 2023, în sala mare de la etajul 5 al corpului nou al Bibliotecii Județene ASTRA din Sibiu, în prezența unui public destul de numeros pentru acest început de an (circa 50 de persoane, conform organizatorilor). Autoarea, Irina Racovițan, bibliotecară și cercetătoare, a realizat această monografie a vieții directorului de până la 1948 al ASTREI sibiene documentându-se, în afară de fondul arhivistic al Bibliotecii ASTRA, la Arhivele Naționale – filiala Sibiu și în arhiva Liceului „Avram Iancu” din Sibiu. Ideea de a scrie această carte i-a venit doamnei Racovițan după ce a intervievat-o personal pe fiica lui Silviu Țeposu în urmă cu circa 10 ani, acest interviu fiind decisiv, după cum mărturisește autoarea. Lansarea face parte din proiectul „Cărțile ASTREI”. Pe lângă autoare, au luat cuvântul prof. Ana Grama, Dr. Alexiu Tatu de la Arhivele Naționale Sibiu și Prof. Dr. Zeno Pinter de la Facultatea de Istorie și Patrimoniu a Universității „Lucian Blaga” din Sibiu. Amfitrion al evenimentului a fost managerul Bibliotecii, Răzvan Pop, care a vorbit și în calitate de istoric. El a subliniat contribuția celor care au susținut activitățile culturale ale Asociațiunii ASTRA, menționând totodată demersurile de cercetare ale echipei actuale de bibliotecari, activități prin care aceștia valorifică patrimoniul cultural inestimabil al instituției.
„Irina Racovițan, autoarea volumului monografic, a prezentat detaliat aspecte biografice din viața lui Silviu Țeposu (1892-1979), profesor de istorie și filologie, inspector școlar, publicist, remarcabil conferențiar și vicepreședinte al Astrei. În egală măsură, a expus amănunte referitoare la munca de cercetare pe care a întreprins-o la Arhivele Statului din Sibiu, pe parcursul câtorva ani de documentare. Ideea care a stat la baza elaborării acestei lucrări s-a ivit în urmă cu zece ani, atunci când avut ocazia de a lua un interviu distinsei doamne Lucia Ana Marinescu-Țeposu, unica fiică a lui Silviu Țeposu. Aceasta i-a pus la dispoziție documente valoroase din arhiva familiei, oferind astfel celor interesați posibilitatea de a descoperi personalitatea mai puțin cunoscută a celui care a fost Silviu Țeposu, a fratelui acestuia, medicul chirurg Emil Țeposu și a întregii familii din care proveneau, familie care a contribuit la păstrarea memoriei culturale locale și naționale”, se arată pe pagina web a Bibliotecii ASTRA Sibiu. Citiți și articolul din publicația „Turnul Sfatului”.
Vom expune mai jos o selecție de gânduri transmise de protagoniștii lansării de carte:
„Mi-a plăcut de el (Silviu Țeposu) că a fost puternic atunci când nu avea a culege glorie. A activat înaintea vremii de „explozie” care l-a succedat” – prof. Ana Grama.
„M-a impresionat această carte a Irinei Racovițan pentru că este o carte muncită, dar muncită la sânge! Ar trebui să-i convingem pe tineri să redescopere nevoia de a ține o carte în mână. Pentru că aceste cărți or să rămână peste timp, pe când smartphone-urile or să dispară, or să se strice, or să fie înlocuite de altceva, dar cărțile or să rămână” – Dr. Alexiu Tatu, directorul Arhivelor Naționale, filiala Sibiu.
Un om providențial pentru Sibiu și Țară
„Silviu Țeposu s-a născut la Comăna de Sus, în Țara Făgărașului, pe 28 august 1892. Tatăl, Gheorghe Țeposu, preot. Mama, Ana Enescu, era casnică, așa cum se obișnuia în vremurile acelea. Prin mama lui, s-a înrudit îndeaproape cu vestita familie Pușcariu.
A urmat Liceul „Șaguna” din Brașov. Silviu Țeposu a terminat și el Teologia la Sibiu, la câteva decenii după tatăl său, dar nu a simțit chemarea către hirotonie. Fratele lui mai mare, Emil, a urmat Medicina. Silviu primește o bursă Moga și una de stat, fiind student până la 1918 al Universității Regale din Budapesta.
În urma a 10 ani de cercetări arhivistice, publică o lucrare de Istorie a Ungariei în timpul lui Iosif al II-lea, care l-a și consacrat. Se căsătorește cu fiica Maria a proto-notarului Sibiului, Ștefan Stroia, la 14 februarie 1920. Devine profesor de istorie al Liceului „Gheorghe Lazăr” din Sibiu, apoi inspector școlar. În 1931 devine deputat în Parlamentul României Mari, iar în 1932, ca urmare a recunoașterii contribuțiilor sale, prim-ministrul Iorga îi înmânează lui Țeposu distincția „Ordinul Cultural”.
Silviu Țeposu a fost și un mare conferențiar, abordând teme precum importanța zilei de 10 mai, importanța ASTREI, a cărților, diferențele dintre Unirea de la 1859 și cea de la 1918 etc. Una din prioritățile acestor conferințe era să lumineze lumea satelor. Toți se deșteptau ascultând conferințele ASTREI.
În calitatea lui de Președinte al Despărțământului central al ASTREI și, apoi, de vicepreședinte al ASTREI între 1945 și 1947, Silviu Țeposu s-a opus din răsputeri desființării ASTREI de către comuniști.
Alcătuitor de multiple cataloage, colecții. ASTRA a fost desființată în 1948, iar cataloagele au fost strămutate la Arhivele Statului, Muzeul „Brukenthal” ș.a.”, a explicat autoarea cărții, Irina Racovițan.
Fiica lui a iubit Sibiul cu o „dragoste amară”
„În Banat, de unde mă trag eu, se spune că un om este împlinit dacă a sădit un pom, a scris o carte sau a zidit o casă.
Casa de pe strada Tipografilor din Sibiu, pe care Silviu Țeposu a construit-o cu mari sacrificii dintr-un salariu de bugetar, i-a fost confiscată de comuniști și fiecare cameră a fost umplută cu oameni de joasă extracțiune. Fiica acestuia, Lucia Marinescu Țeposu, s-a refugiat la Cluj și, apoi, spre București.
În tinerețe, Lucia absolvise Liceul „Domnița Ileana”, cea mai bună școală de fete din Sibiu. Tatăl ei a ținut în privat s-o mediteze pentru a stăpâni germana literară, astfel încât devenise o vorbitoare pasionată de germană. Absolventă în generația 1935 a Universității „Victor Babeș” – la acea vreme – din Cluj.
Teza de doctorat: monumentele funerare ale Daciei și Daciei Porolisensis. British Archeological Reports i-a publicat teza de doctorat, care este actuală până astăzi.
Ea a fost cea care a trecut cu bine Muzeul Național din București peste tulburările din decembrie 1989. A predat la Universitatea București. A fost membru corespondent al Institutului German de Arheologie.
Președinția i-a acordat Ordinul „Serviciul Credincios” în grad de mare cavaler. Devine în ianuarie 2018 cetățean de onoare al Sibiului, orașul pe care l-a iubit cu o „dragoste amară”. Am rugat-o să vină să predea la Facultatea de Istorie din Sibiu măcar preț de un semestru, iar ocazia s-a ivit la moartea unuia dintre colegii mei. M-a refuzat, spunând că „toate la timpul lor!” și cedând locul cuiva mai tânăr. Dar dumneaei, în ciuda vârstei, era un un spirit tânăr” – Prof. Dr. Zeno Pinter, arheolog. (articolul continuă dedesubt)


Concluzia îi aparține amfitrionului
„Suntem o casă a culturii și cu asta ne mândrim” – Răzvan Pop, managerul Bibliotecii Județene ASTRA Sibiu.
