Dr Vasile Astărăstoae denunță persecuția religioasă îndreptată de regimul de la Kiev împotriva inclusiv a românilor ortodocși, în timp ce Vasile Bănescu subliniază că preoții acestora nu aparțin de Patriarhia Română. Cazul părintelui Jar, ocrotitorul orfanilor. VIDEO

Medicul Vasile Astărăstoae din Iași atrage atenția asupra practicilor nedemocratice, anti-românești și incompatibile cu standardele U.E. la care se dedau reprezentanții statului ucrainean față de românii născuți în nordul Bucovinei. Dacă timp de peste 30 de ani, aceștia au fost supuși politicilor de deznaționalizare, mai nou ei sunt persecutați inclusiv din punct de vedere religios, din cauză că majoritatea lor aparțin Mitropoliei Ucrainene autonome în cadrul BORU, cea mai veche biserică de pe teritoriul statului vecin. (Observație: Românii ortodocși au aparținut de Patriarhia Română înainte de 1940, chiar dacă Patriarhia Moscovei este, istoricește vorbind, cea mai veche biserică din Ucraina. Lor ar trebui să li se dea voie, dacă o doresc, la fel cum au dreptul la redobândirea cetățeniei române – fiindcă bunicii lor fuseseră cetățeni ai Regatului României și credincioși ai Patriarhiei Române -, să se poată reîntoarce și în sânul Bisericii țării-mamă.)

În timp ce statul român se cam codește să denunțe persecuția la care sunt supuși etnicii români din Ucraina de teamă să nu deranjeze politica UE și NATO de sprijin total pentru Ucraina, nici măcar Biserica Ortodoxă Română (BOR) nu se pronunță ferm întru apărarea fraților români ortodocși de lângă granița noastră nordică și estică, pe motiv că aceștia nu aparțin de BOR, deși BORU este o biserică ortodoxă soră care nu a fost scoasă din relația de comuniune de către Patriarhia Română. Astfel, purtătorul de cuvânt al acesteia din urmă, Vasile Bănescu, a emis un comunicat de presă în care pledează formal pentru respectarea drepturilor – inclusiv libertatea religioasă a – minorității române din Ucraina, însă îndeamnă preoții români din Ucraina să devină adecvați situației sociale din țara vecină și să nu gireze „propaganda celor ce încearcă să justifice, inclusiv religios, războiul și crimele în massă” – o aluzie transparentă la patriarhul Chiril al BORU, care a „binecuvântat” operațiunea „specială” declanșată de Vladimir Putin în primăvara anului 2022. Ce nu știe dl. Bănescu e că Mitropolia ucraineană autonomă în cadrul BORU a suspendat pomenirea patriarhului Chiril și, pe de altă parte, e cam singura structură bisericească ce le dă dreptul românilor din Ucraina să-și țină slujbele în limba română. În concluzie, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române își manifestă speranța că „ambiguitate privind structurile ecleziastice din Ucraina care se va limpezi odată cu sfârșitul războiului” și reamintește că Sinodul BOR a pledat încă din 2019 ca în Ucraina „acești ortodocși români vor avea posibilitatea de a se organiza într-un Vicariat Ortodox Român”.

Dar, să revenim la considerațiile d-lui Dr. Vasile Astărăstoae, care face o sinteză a situației românilor ortodocși din Ucraina ultimilor 32 de ani, în calitatea sa de persoană apropiată geografic și care a întreprins vizite anuale în comunitățile de români din statul vecin:

„Golgota românilor ortodocși din Ucraina

De câteva zile, timid, în dezbaterea publică, și-a făcut loc un nou subiect: persecuția preoților și credincioșilor ortodocși români din Ucraina. Dezvăluirile le-a făcut Mitropolitul de Bănceni, Longhin (Mihail Jar). (…)

Mănăstirea Înălțarea Domnului în satul Bănceni a fost sfințită în 1998. Apoi, Părintele Jar a construit o mănăstire de maici în cinstea Icoanei Boiana a Maicii Domnului în satul Boian. În paralel cu mănăstirile, s-a angajat în construirea unui adăpost pentru orfani. A construit un complex de clădiri cu dotări excepționale unde au primit adăpost și iubire peste 400 de copii din toata Ucraina. Statul ucrainean l-a decorat în mai multe rânduri: Ordinul de Merit, gradul III, titlul Erou al Ucrainei (cu acordarea Ordinului), Crucea Sfântului Panteleimon Vindecatorul, premiul național „Mândria țării”, ordinul „Patriot al Ucrainei”; ,,Ordinul Independenței Ucrainei”.

Pentru cei care au răbdare să-l urmarească, iată un emoționant reportaj despre minunile de la Bănceni. VIDEO: (articolul continuă dedesubt)

Este bizar ca dintr-o dată Mitropolitul Jar să devină dușman al Ucrainei, să fie propus pentru a i se ridica cetățenia ucraineană și a fi deportat odată cu confiscarea bunurilor mănăstirilor. Vina luiaparține unei anumite biserici ortodoxe neagreată de autorități și predică în limba română.

B. Titlu pe site-ul Știri pe surse: Preoții români din Ucraina trăiesc zile de coșmar: Ucrainenii au venit peste noi! Au intrat cu armele, au pus stareții la zid Autor: Lucian Negrea, Reporter. Publicat: 19/01/2023 07:03

Părintele Mihail Jar, starețul ortodox român al Mănăstirii Bănceni din Ținutul Herța (Ucraina), a explicat, la Antena 3 CNN, faptul că preoții români din Ucraina trăiesc clipe de coșmar. Serviciile secrete ucrainene au luat cu asalt mănăstirile, au intrat noaptea peste clerici în case și au spart geamurile bisericilor. «Au început prigoanele grele și mari, ne-au distrus complet. Ne-au distrus, pur și simplu; trebuie să răbdăm pentru Hristos, pentru credință. Dar nu în felul ăsta. Nu te poți ruga nici la Dumnezeu acum, să stai să dormi cu frică în casă. Au intrat noaptea la Mitropolie la Cernăuți, au intrat noaptea peste ei în case cu (puști) automate, i-au pus (pe clerici) la perete, au spart geamurile. (…) Au mers la mănăstiri de maici, le-au pus la pământ, le-au apăsat cu călcâiul pe cap, lucruri foarte grele»”, a spus preotul român la Sinteza Zilei.

Reacțiile la aceste dezvăluiri au fost diferite:

1. Aprobare deplină a acțiunilor autorităților ucrainene. Iată un comentariu la articolul lui Lucian Negrea (păstrez modul de exprimare al autorului comentariului): “Nu se zice, decat de a astuia care e sluga la rusi. La fel cum alaltaieri A3 zicea ca sunt 13 preoti pe o lista de retragere a cetateniei si ca „iata cum romanii sunt asupriti in ucraina” fara sa se spuna ca doar asta e roman, ceilalti 12 si rusi. Adica rusi cu cetatenie rusa si pasapoarte rusesti! Dar sa ne apucam noi sa ne certam cu ucrainenii pentru rusii aia si prostul de roman bagat intre ei. Popa prostul ala care linge la biserica rusa unde e in filmul ala, ca nu il gasesc?”

Unuia cu un asemenea limbaj, în mod normal, nu ar trebui să-i raspunzi. Totuși pentru cei care pot fi influențați, trei precizări:

a. Legislația ucraineană interzice dubla cetățenie. În consecință, preoții nu pot avea cetățenie rusă și pașapoarte rusești.

b. În Ucraina, există două Biserici Ortodoxe: una istorică, subordonată canonic Patriarhiei Moscovei, dar cu un grad crescut de autonomie și una recentă, apropiată de autoritățile de la Kiev, subordonată canonic Patriarhiei de la Constantinopol. Dintre cele 130 de parohii ortodoxe românești din Ucraina, peste 100 au rămas în cadrul Bisericii ortodoxe tradiționale, deoarece doar aceasta permite ținerea slujbei în limba română.

c. Biserica Ortodoxă supusă Patriarhiei Moscovei este încă legală în Ucraina și orice măsură trebuie să fie urmare a unei hotărâri judecătorești și nu a unui ordin administrativ.

2. Justificarea măsurilor autorităților ucrainene prin războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Cei care au o astfel de abordare spun că aceste probleme vor fi discutate și rezolvate după ce Rusia fie v-a fi învinsă, fie se va ajunge la un acord de pace. A introduce acest subiect în agenda publică (inclusiv cel legat de interzicerea studierii în școli în limba minorității române) echivalează cu un sprijin direct dat agresorilor ruși și subminarea eforturilor ucrainenilor, care apară cu arma în mână valorile occidentale. Ucrainei trebuie să i se acceptă orice pentru faptul că lupta cu rușii. După ce va fi ridicată legea marțială în mod cert Ucraina se va apleca și asupra drepturilor minorităților. Și aici sunt necesare două precizări:

a. Persecutarea românilor nu a fost determinată de agresiunea lui Putin. Ea își are rădăcinile încă de la declararea statului independent Ucraina. Să nu uităm că Ucraina este un stat relativ tânăr și își exprimă frustrările prin atitudini naționalist-extreme. Mahno, Petlura, Bandera și-au construit cariera politică prin acțiuni brutale de eliminare a celorlalte naționalități. Pare paradoxal că tocmai aceste personalități se bucură (mai ales după Maidan) de recunoaștere oficială în Ucraina, uitându-se de masacrele împotriva polonezilor, rușilor, românilor, evreilor, de colaborarea cu naziștii a lui Bandera.

Am fost de mai multe ori în Ucraina. Am văzut naționalismul ucrainean în acțiune și nu mi-a plăcut. Am văzut atitudinea față de români. Ștefan cel Mare este un criminal de război, România un stat agresor care au ocupat regiunile Cernăuți (în 1918) și Odessa (în 1941), eliberate abia în 1944. Exista îngrijorare că acest lucru se poate repeta. De aceea, chiar dacă nu se recunoaște oficial, există o politică de asimilare a românilor. În 15 ani, la vizitele mele în Ucraina, în fiecare an, am întâlnit tot mai puțini oameni care vorbeau limba română. Este puțin probabil ca lucrurile să se schimbe la terminarea războiului.

b.Convenția europeana a Drepturilor Omului în articolul 9 prevede următoarele:

Orice persoană are dreptul la libertatea de gândire, de conștiință și de religie; acest drept include libertatea de a-și schimba religia sau convingerea, precum și libertatea de a-și manifesta religia sau convingerea în mod individual sau în colectiv, în public sau în particular, prin cult, învățământ, practici și îndeplinirea ritualurilor”.

Articolul 1 al Protocolului nr.1 la Convenție prevede următoarele:

Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru o cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional”.

Jurisprudenţa CEDO arată o constantă conform căreia, în sensul articolului 9, libertatea gândirii, conștiinței și religiei reprezintă unul din fundamentele unei „societăți democratice” în sensul prevăzut de Convenție. Ea este în egală măsură un bun prețios pentru atei, agnostici, sceptici sau indiferenți. Această libertate implică mai ales cea de a adera sau nu la o religie, precum și libertatea de a o practica sau nu (hotărârea Kokkinakis contra Greciei; Buscarini și alții contra SanMarino, Mitropolia Basarabiei contra Republica Moldova etc.). Statul trebuie să fie neutru și imparțial în exercițiul dreptului său de reglementare în domeniu și în relaţiile sale cu diversele religii, culte și credințe. Curtea a afirma repetat că articolul 9 trebuie să fie interpretat în lumina articolului 11 al Convenției, care protejează viața asociativă contra oricărei imixtiuni nejustificate a statului. Autonomia comunităților religioase este indispensabilă pluralismului într-o societate democratică și își are locul chiar în centrul protecției oferite de articolul 9. În plus, unul din mijloacele de a exercita dreptul de manifestare a religiei pentru o comunitate religioasă, în totalitatea colectivului său, îl reprezintă posibilitatea de a asigura protecția jurisdicțională a comunității, a membrilor și a bunurilor sale, în așa fel încât articolul să fie asigurat nu numai în lumina articolului 11, dar în egală măsură și a articolului 6 al Convenției. Aceste drepturi nu pot fi suspendate în nicio circumstanță, nici măcar în război.

3Simpatie față de ortodocșii români din Ucraina fără empatie.

Empatia este diferită de simpatie; înseamnă să ai aceleași trăiri cu cel cu care empatizezi, să te pui în situația lui, să urci pe dealul Golgotei împreună cu el. Unii dintre cei care simpatizează cu românii ortodocși vorbesc însă despre schimatici, alții despre ecumenism (fără să înțeleagă termenul), iar alții fac apel la Mitropolitul Longhin să supună canonic bisericile din Bucovina ucraineană Patriarhiei de la București. Este cel puțin cinic să propui, profitând de necazul altora, o astfel de soluție, care, în plus, este și nerealistă. Ar trebui să existe acordul credincioșilor, acordul Patriarhiei Române, acordul Patriarhiei Constantinopolului, recunoașterea de către autoritățile ucrainene, potrivit legii. După ce ani de zile românii din Ucraina au fost abandonați de România, o astfel de cerință e greu de acceptat. Mai mult, oficierea slujbelor în limba română va fi suspendată în tot acest interval.

4Condamnarea cu vehemență a acțiunilor autorităților ucrainene. Se solicită uiltimativ oprirea ajutorului către Ucraina. Este o soluție imposibilă. În momentul în care a aderat la Uniunea Europeană și NATO, statul român și-a asumat niște obligații pe care, ne place, nu ne place, trebuie să le respecte. Cât timp aceste organizații susțin Ucraina, România nu poate face excepție decât dacă le părăsește. În momentul de față, o majoritate consistentă susține apartenența la aceste structuri și, într-o democrație, trebuie să se respecte voința majorității.

Există și o soluție la care nu am văzut mulți aderenți: intervenția statului român. Nu am văzut-o la mulți, deoarece cota de încredere în statul român este mică. Statul român ar tebui să cheme ambasadorul Ucrainei pentru explicații, să informeze opinia publică din țările aliate și guvernele respective despre aceste abuzuri în așa fel încât Ucraina să înțeleagă că nu poate accede în UE și NATO dacă nu respectă drepturile minorităților și libertatea religioasă. Este însă o utopie să crezi că statul și politicenii români vor avea o astfel de atitudine.

În concluzie, în România, nu există un consens și în buna tradiție națională vom privi cum creștinii români ortodocși urcă dealul Golgotei.

P.S.1: Mă aștept ca prezenta postare să supere pe toata lumea, așa cum s-a întâmplat cu postările mele din timpul pandemiei. Nu sunt putinist, condamn războiul, dar nu-mi cereți să-l aplaud pe eroul omenirii, Zelensky. Sunt doar un conservator sceptic, care nu suportă propaganda mincinoasă și politica dublului standard.

P.S.2: Titlul mi-a fost inspirat de predica I.P.S. Longhin Jar, din 20 noiembrie 2022.

P.S.3: Sunt convins că după mini-vacanță și festivismele patriotarde din 24 ianuare, acest subiect, soarta românilor din Ucraina, va fi uitat”, a explicat Dr. Vasile Astărăstoae pe blogul său duminică, 22 ianuarie 2023.

Citiți și: Persecuție religioasă în Ucraina. Cel mai democratic regim din Europa a pus gând rău bisericii ortodoxe canonice. SBU percheziționează mănăstiri pentru deținere de literatură rusă

Zelenski a promulgat controversata lege a minorităților naționale, în ciuda obiecțiilor MAE român și a reprezentanților românilor din Bucovina și Bugeac. George Damian: Cu actualele standarde în ceea ce privește minoritățile naționale, Ucraina nu are nici o șansă de aderare la UE

Ministerul Apărării a modificat pe tăcute legislația pentru a permite intrarea, șederea și ieșirea trupelor străine pe teritoriul național. Se dorește antrenarea soldaților ucraineni în România, dar nu se exclude nici pregătirea de operațiuni militare peste graniță. Dezvăluiri Inpolitics

2 thoughts on “Dr Vasile Astărăstoae denunță persecuția religioasă îndreptată de regimul de la Kiev împotriva inclusiv a românilor ortodocși, în timp ce Vasile Bănescu subliniază că preoții acestora nu aparțin de Patriarhia Română. Cazul părintelui Jar, ocrotitorul orfanilor. VIDEO

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *