
În ciuda vicisitudinilor
De fiecare dată când vi se pare că munca voastră e în zadar, că lumea nu o prețuiește îndeajuns, că vremurile nu mai sunt prielnice, gândiți-vă că suntem chemați și înzestrați pentru a aduce roadă ÎN CIUDA VICISITUDINILOR. Bunăoară, luați exemplul acestor flori pe jumătate degerate într-o dimineață de noiembrie, așezate la poalele unui panou publicitar de pe un drum secundar ce duce spre calea ferată. Cel mai neinspirat și mai puțin vizibil loc pentru a-ți etala frumusețea! Mai degrabă în calea câinilor decât a oamenilor! Nu știu dacă altcineva în afară de mine le-a mai admirat pe ziua de azi în acest loc aproape neumblat. Și, totuși, în ciuda singurătății, în ciuda terenului viran, în ciuda neatenției oamenilor, în ciuda frigului și a toamnei care o cotește spre iarnă, aceste flori și-au păstrat culoarea și au continuat să-și etaleze frumusețea cu toată puterea lor, din respect pentru sine și din iubire de Dumnezeu!
Să ne amintim de pilda acestor flori ori de câte ori ne simțim descurajați, ne-la-locul-nostru sau străini în propria-ne epocă! Și să ne amintim că noi suntem cu mult mai mult decât florile:
„Iar de îmbrăcăminte de ce vă îngrijiţi? Luaţi seama la crinii câmpului cum cresc: nu se ostenesc, nici nu torc. Şi vă spun vouă că nici (regele) Solomon, în toată mărirea lui, nu s-a îmbrăcat ca unul dintre aceştia. Iar dacă iarba câmpului, care astăzi este şi mâine se aruncă în cuptor, Dumnezeu astfel o îmbracă, oare nu cu mult mai mult pe voi, puţin credincioşilor? Deci, nu duceţi grijă, spunând: Ce vom mânca, ori ce vom bea, ori cu ce ne vom îmbrăca? Că după toate acestea se străduiesc neamurile; ştie doar Tatăl vostru Cel ceresc că aveţi nevoie de ele. Căutaţi mai întâi împărăţia lui Dumnezeu şi dreptatea Lui şi toate acestea se vor adăuga vouă. Nu vă îngrijiţi de ziua de mâine, căci ziua de mâine se va îngriji de ale sale. Ajunge zilei răutatea ei”, ne transmite Mântuitorul Iisus Hristos în Sfânta Evanghelie de la Matei, capitolul al VI-lea, versetele 28-34.