
Cum l-am cunoscut pe Topolog
Ion Popescu, pe numele de scriitor Ion Topolog, a fost un scriitor, dascăl și director al Liceului „Șaguna” din Brașov, cetățean de onoare al orașului, consilier local, formator de caractere, un Om de o generozitate și dăruire mai rar întâlnite. Născut pe 23 sau 27 decembrie 1933 în comuna Berislăvești, județul Vâlcea, el a trecut la cele veșnice joi, 12 august 2021, în urma unor complicații după o operație la inimă. A fost înmormântat luni, 16 august, în cimitirul de lângă Livada Poștei din centrul Brașovului – la o zi după marele praznic al Adormirii Maicii Domnului și în chiar ziua Sfinților Martiri Brâncoveni. Pe o căldură infernală încă de la ora 10 dimineața, „Topo” a fost condus pe ultimul drum de familie, colegii din Uniunea Scriitorilor, tineri condeieri și foști elevi pe care i-a format. Slujba a fost ținută de preotul paroh Eugen Comșulea de la Biserica „Schimbarea la Față” din cartierul Astra, de preotul Vasile Oltean de la Biserica „Sfântul Nicolae” din Șchei și de protopopul Dănuț Benga. În urma lui rămân cărțile publicate, precum și proiectele încă neterminate, pe care le-a împărtășit colaboratoarei lui, Gabriela Daraban, de la editura „Dealul Melcilor” și editura „Pastel”. De reținut sunt următoarele volume semnate de Ion Topolog: „Lovituri din umbră” (roman, 1967), „O parte din continent” (povestiri, 1968), „Denisa” (roman, 1970), „Torna, torna, fratre!” (roman istoric, 1971), „Pașii” (roman, 1973), „Flori de Cicoare sau timpul acela de demult” (roman, 1977), „Urmașii lui Euclid” (roman, 1986), „Chemarea țărmului la Acvileia” (roman, 1993), „Tatăl și Fiul” (roman, 1995), „Dealul Melcilor: 21 de poeme de dragoste pentru A.” (1998), „Povestiri de la Pontul Euxin” (2002), „Telescop pe Dealul Melcilor” (tablete și cronici, 2003), „Călătorind în China” (note de călătorie, 2004), „Chiron” (roman, 2005), „10 poeme de seară” (2006), „Spre Țara Făgăduinței – Israel” (2007), „Scrisorile tatălui către fiul său” (2009), „Inelul de Aur” (2011), „Judith” (roman, 2015) ș.a. Este și editorul unei cărți care cuprinde integrala poeziei eminesciene.
Pe Ion Popescu-Topolog l-am cunoscut în 1997, după ce am început să compun poezii în joacă, la finalul clasei întâi. Mama mea s-a adresat lui pentru o opnie de specialist în ceea ce mă privește. Pe atunci, era șeful filialei locale a Uniunii Scriitorilor și directorul Editurii „Dealul Melcilor”. I-am prezentat un „manuscris” alcătuit din poezii compuse de mine (jocuri de cuvinte copilărești, inspirate de poeziile din Abecedar) și dactilografiate de mama mea la mașina de scris. Primirea a fost rezervată, dar politicoasă: mama se gândea deja la publicarea unei cărți, pe când scriitorul Topolog îl luase pe „să mai vedem” în brațe, copilul e la vârsta acumulărilor, trebuie să mai crească – poziție care ne-a tăiat, pe moment, avântul. Mama mă credea „copil supradotat” și „geniu precoce”, un fel de reîncarnare a ambițiilor ei de excelență, în fața cărora maestrul apărea circumspect în loc să fie „vizionar”, cum și l-ar fi dorit ea. Deși dezamăgită, i-a lăsat spre lectură „manuscrisul” și au convenit o nouă întâlnire peste câteva zile. Moment în care maestrul și-a schimbat predicția, descoperind în mine un „talent” și promițându-ne să ne ajute cu publicarea unei cărți, în măsura în care am fi strâns, din sponsorizări, fondurile necesare pentru aceasta. Succesul a fost dat de identificarea unui început de poezie în spatele jocului copilăresc și al versificației. Această recunoaștere mi-a dat imboldul să scriu în fiecare zi, schimbând stilul și evoluând; a însemnat, totodată, începutul unei prietenii ce avea să dureze câteva zeci de ani, până când moartea ne va fi despărțit.



SĂ NE AMINTIM DE UNA DINTRE, POATE, ULTIMELE LANSĂRI DE CARTE LA CARE A PARTICIPAT ION TOPOLOG (stânga):
În prefața acestei prezentări îl vom asculta pe Ioan Lucian Naneș – chitară clasică. Ion Topolog – poet, eseist, prozator și editor. Ion Topolog recită: Cântec de vară – 06:40 Cântec de seară – 08:36 Sfârșit de toamnă – 10:28 Pseudonim literar al lui Ion Popescu se semnează și Ion Topolog Popescu. S-a născut pe 23 decembrie 1933, în comuna Berislăvești, jud. Vâlcea. A absolvit Facultatea de Filologie-Istorie a Universității Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, specialitatea română-istorie. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România din anul 1975, fiind și secretar al filialei Brașov între anii 1994-2000, respectiv secretar adjunct (2000-2008). A primit în mai multe rânduri distincții ale Filialei Brașov a Uniunii Scriitorilor din România (Premiul pentru proză – 1977, 1995 și 2005, Premiul la literatură pentru copii – 1982 și Opera Omnia – 2004); Premiul „Cartea anului 2015” pentru romanul Judith (2016). Sursa: http://www.usrbrasov.ro Coordonează Cenaclul literar „Astra”, între anii 1968 şi 1987. În 1996 întemeiază Editura „Dealul Melcilor”, iar în 1998 devine director fondator al editurii şi revistei cu acelaşi nume. După 1994 este lector la Facultatea de Filologie a Universităţii din Braşov, iar din 2002 până în 2004, lector la Facultatea de Jurnalism a Universităţii Româno-Canadiene. Sursa: https://www.7-zile.com Lansare de carte: „Am doruri prea adânci”, autor Corina Ligia Pătrașcu, Editura Astralis, editor Camelia Pantazi Tudor. Interpretează Ioan Lucian Naneș, chitară clasică. Galeria Kron Art, str. Postăvarului nr. 18, Brașov – înregistrare din 22 februarie 2019.
2 thoughts on “Cum l-am cunoscut pe Topolog”