
Ion Cristoiu crede că diversiunea de la Capitoliul SUA și luarea cu asalt a Parlamentului Braziliei după înfrângerea lui Trump și Bolsonaro au fost patentate în România cu 3 decenii înainte. VIDEO
Istoricul clipei Ion Cristoiu analizează evenimentele din Brazilia unde, în urma unor suspiciuni de fraudare a alegerilor prezidențiale, mii de presupuși susținători ai lui Jair Bolsonaro au luat cu asalt parlamentul, curtea supremă de justiție și palatul prezidențial, în timp ce ex-președintele de dreapta era plecat în SUA. Deși comentatorii occidentali au făcut cu ușurință paralela între asaltul parlamentului brazilian din ianuarie 2023 și invadarea Congresului SUA de către susținătorii lui Donald Trump din 6 ianuarie 2021, Cristoiu se întoarce în timp cu aproape 33 de ani și susține că această „diversiune” a fost patentată în România pe 18-19 februarie 1990, când protestul pașnic al susținătorilor opoziției a fost deviat înspre ocuparea sediului Guvernului, ceea ce a determinat venirea a doua zi a minerilor la București ca să-l susțină pe Iliescu și al său FSN împotriva manifestanților pro-democrație.
„Ați urmărit zilele acestea luarea cu asalt a clădirii Parlamentului Brazilian de către fanii fostului președinte, Bolsonaro. În Brazilia au avut loc alegeri. La șefia Braziliei era un trumpist aproape de extremă dreaptă și el a fost învins la limită de către un domn Lula care este de stânga, chiar de extremă stângă, a fost un mare admirator al lui Castro.
Mă rog, președintele Bolsonaro, ca și Trump, nu a recunoscut victoria (contracandidatului său, n.r.), el a plecat în America (SUA, n.r.) și, deodată, fanii lui Bolsonaro au luat cu asalt parlamentul brazilian. Sigur că, în 3 ore, ei au fost scoși afară cu șuturi în fund! Să vedem imaginile:
(Fani ai fostului președinte de dreapta, Jair Bolsonaro, s-au îndreptat către Congresul Braziliei în cadrul unui protest dramatic împotriva proclamării președintelui Lula da Silva de săptămâna trecută. Ei au refuzat să accepte înfrângerea electorală a lui Bolsonaro. Totodată, ei au dat buzna și în sediile Curții Supreme și Palatului Prezidențial din capitala Brasilia. Mii de oameni au trecut de baricadele forțelor de securitate, s-au urcat pe acoperișuri, au spart geamuri și au invadat toate cele trei clădiri. Unii au făcut apel la o intervenție militară pentru readucerea lui Bolsonaro la putere. Suporterii acestuia au protestat împotriva victoriei electorale a lui Lula încă de la sfârșitul lunii octombrie 2022. Autoritățile spun că au mobilizat întreaga forță polițienească din Brazilia pentru a ține situația sub control. Incidentele aduc aminte de luarea cu asalt a Capitoliului SUA din 6 ianuarie 2021 – știre tradusă, n.n.)
Acest moment pare copiat după asaltul Capitoliului de către fanii lui Trump de la începutul lui ianuarie 2021. Ia să vedem:
(Protestatari pro-Trump au luat cu asalt Capitoliul SUA pe 6 ianuarie, cu scopul de a inversa rezultatele alegerilor. Mai devreme în timpul aceleiași zile, Donald Trump a repetat în timpul unei adunări publice acuzații „nefondate” despre fraudarea alegerilor. A spus: „cei ce ne-am adunat astăzi aici nu vrem să ne vedem victoria electorală furată de îndrăzneala radicală a (ne)Democraților … chiar dacă poate că nu vă doriți asta, dar cred că în acest moment ne vom îndrepta către Capitoliu”. Pentru a întârzia victoria „inevitabilă” a lui Biden, unii legiuitori Republicani au ridicat obiecții față de rezultatele din câteva state. Demonstranții pro-Trump s-au ciocnit cu forțele de poliție și au reușit să ia cu asalt clădirea Capitoliului – știre tradusă Euro News, n.n.)
Sigur că un om lucid zice: mă, dar brazilienii lui Bolsonaro și americanii lui Trump îs nebuni? Ai luat cu asalt Congresul, Capitoliul, ce poți să faci? Ocupi Parlamentul brazilian și îl proclami pe ăla? Nu! Sigur că foarte mulți dintre d-voastră ați comparat, ați spus că această diversiune – e clar că e aranjată de servicii, dacă nu, în cazul de față, chiar de CIA – din Brazilia este copiată după ce s-a întâmplat la Capitoliu.
Stimați telespectatori, vă dau o veste bună: cele două, la rândul lor, copiază un moment din Istoria României, anume 18 februarie 1990, când demonstranții opoziției de la vremea respectivă intră în sediul Guvernului, care era la vremea respectivă și al președinției lui Ion Iliescu, și, pe acolo, bântuie așa, vor să-l ia de barbă pe Gelu Voican-Voiculescu și Iliescu nu era pe acolo și sigur că sunt… într-o oră vin parașutiștii și-i scot cu picioare-n fund. La vremea respectivă, eu, Ion Cristoiu, am scris: băi, e diversiune, cum adică, ăia din opoziție ce rost avea să intre în guvern? Bun, au intrat și…? Atunci, la vremea respectivă, după… pe 18 seara a fost și s-a terminat repede, au venit a doua zi minerii! O să vedeți imediat ce diversiune a fost atunci și cum ne-au imitat și americanii și și brazilienii!
În această carte pe care vi-o recomand (1990: Ce se ascunde dincolo de evenimentele din 13, 14 și 15 iunie?) nu pentru că am scris-o eu și nu pentru că vreau să se vândă, ci pentru că este o carte care acum este o carte de istorie, ea culege comentariile mele săptămânale de-a lungul anului 1990, anul cel mai interesant din istoria României postdecembriste, dacă nu unul din anii interesanți ai României moderne! În Express din 2 martie 1990, eu am publicat un articol, „O masă de manevră: minerii”, și vorbeam despre evenimente.
Misterul evenimentelor din 18 și 19 februarie – că pe 19 au venit minerii – poate fi dezvăluit numai dacă plecăm de la întâlnirea biroului executiv al CPUN cu minerii, care au dat fuga din Valea Jiului (alarmați, după propriile mărturisiri, de soțiile aflate în fața televizorului, că ei erau în mină) să-i învețe pe bucureșteni cum se apără o clădire guvernamentală. Reprezentanții minerilor și-au exprimat profunda indignare față de actele huliganice din după-amiaza zilei de 18 februarie. Fiecare cuvânt al acestora era confirmat de minerii din Piață prin agitarea lămpașelor aduse pentru a demonstra bucureștenilor, dar și întregii țări, că ei au alergat la tren direct din subteran. A apărut normal, deși scepticismul nostru de intelectuali mereu cârtitori nu poate să nu ridice unele întrebări. Evenimentele din seara zilei de 18 februarie fuseseră deja condamnate de întreaga țară. Cei vinovați se aflau sub anchetă. De ce era nevoie de intervenția minerilor? O demonstrație e un mijloc de a impune un punct de vedere politic sau economic împotriva cuiva care se opune. În cazul de față, nimeni din București și din țară nu a aprobat devastarea unei clădiri guvernamentale. Minerii nu contraziceau pe nimeni. Întreaga lor agitație a fost complet inutilă. Slavă Domnului că nu le-a trăsnit prin cap și altora să vină la București pentru a-și manifesta poziția față de huliganismul de duminică seara! Am fi avut o demonstrație de câteva milioane de persoane înzestrate, dată fiind diversitatea profesiilor din România de azi, nu numai cu lămpașe, dar și cu linguroaie, mașini de cusut, coase, pluguri, drujbe și toporiști și, de ce nu, chiar stilouri!
Bun, pe 18 s-a intrat în sediul Guvernului și pe 19 au venit minerii și eu spuneam: băi, ce-au mai căutat minerii, că toată lumea, inclusiv opoziția, condamnase… Păi de ce au venit minerii? Pentru că făcea parte dintr-o diversiune. Începând cu 28 februarie 1990, încep mișcările de stradă anti-FSN. Opoziția, cum era ea, așa, firavă, era foarte viguroasă la nivel de stradă și, atunci, era nevoie de compromiterea acestei opoziții, a mișcărilor de stradă. Și atunci, probabil că și în Piață pe 18 februarie au venit, printre alți demonstranți pașnici, și nebuni, or fi intrat pe-acolo și niscaiva securiști și au zis: hais să intrăm în sediu! Ce erau pe-acolo, milițieni sau jandarmi, s-au dat la oparte, și au intrat în sediu și consecința a fost că au venit minerii. Și, fiți atenți, minerii de ce-au venit ei? Au venit pentru a atrage atenția lui Iliescu și conducerii că nu e bine, că sunt prea multe partide politice și ei nu recomandă decât unu, că e prea multă democrație. Minerii s-au întâlnit cu conducerea FSN, s-a transmis în direct, minerii au zis: băi, nu mai vrem democrație, nu mai vrem opoziție! Ia să vedem ce scriam eu:
De ce-au venit minerii, totuși, în ajutorul domnilor Ion Iliescu și al lui Gelu Voican, cu toate că dânșii au fost cât pe-aci să utilizeze forța – au zis ei – ca să-i oprească de la venirea în ajutor? De ce domnul Iliescu, șeful statului, și, deci, obligatoriu arbitru al confruntărilor între partide, i-a lăsat pe reprezentanții minerilor să-i insulte pe reprezentanții partidelor politice? De ce era atât de liniștit domnul Ion Iliescu când violentele atacuri antidemocratice și anti-intelectuale ale minerilor ar fi trebuit să-i îngrijoreze profund?
Deci, ați văzut ce spuneam eu aici în februarie 1990, că a fost o diversiune pusă la cale pentru ca să poată să vină a doua zi minerii ca și pe 14 iunie și ca să poată la televizor minerii să le spună lui Ion Iliescu și lui Gelu Voican-Voiculescu: bă, mai încet cu democrația, mai încet cu opoziția, vrem să fiți mai fermi și să dați peste bot opoziției!
Deci, din punctul acesta de vedere, nu e nimic nou: noi, românii, ca de obicei, am fost avangarda acestei diversiuni! Ce au urmărit și asaltul Capitoliului și asaltul Parlamentului brazilian? Să compromită pe Trump, așa cum în 1990 a fost o tentativă de compromitere a opoziției și a PNL și, în cazul brazilienilor, să îl compromită pe Bolsonaro! Și, acuma, gata, au fost înmormântați și Trump și Bolsonaro!
Deci, încă o dată, putem fi mândri ca români, pentru că noi, în 18 februarie 1990 am dat acest patent: sunt demonstrații de stradă, opoziția începe să facă gât? Bum, punem la cale o intrare a unor derbedei în guvern – noi zicem că opoziția – și apoi îi tocăm pe ăia de opoziție pe stradă și compromitem mișcarea de stradă! Deci, e limpede: N-om fi noi în primul rând la știință, la descoperiri, dar la diversiuni – mai ales în postdecembrism – am fost!”, a comentat Ion Cristoiu în jurnalul său video de luni, 9 ianuarie 2023. VIDEO:
Nota Redacției: În treacăt fie spus, o atare diversiune s-a încercat fără succes și pe 21 decembrie 2021 cu ocazia protestului anti-certificate și anti-vaccinare obligatorie de la Parlamentul României, când o mână de oameni au transformat gardurile mobile ale jandarmeriei în scări cu ajutorul cărora s-au urcat pe zidul grădinii exterioare a Legislativului, îndemnându-i și pe alții să o facă. Din fericire, au fost câteva persoane izolate și nu au avut tracțiune la public, însă mașinăria de propagandă a dictaturii covidiene deja cerea o oră mai târziu intervenția în forță a organelor respresive, dispersarea violentă a adunării publice pașnice, demisia Ministrului de Interne și alte măsuri dure. Deși pretențiile isterice ale amicilor Sistemului nu s-au concretizat decât în mică măsură, mulți protestatari de bună-credință, care nu au avut legătură directă cu „escaladarea”, au primit în doar câteva zile amenzi uriașe sau vizite ale jandarmilor la domiciliu.
Încercarea de deturnare a protestului indignaților anti-certificate din decembrie 2021 reprezintă un caz-școală pentru urzelile infiltraților care au luat la țintă mișcările civice și politice anti-Sistem. În complicatul an 2023, pe fondul crizelor de tot felul, s-ar putea ca aceste mișcări să se întețească, iar liderii lor ar trebui să fie atenți la provocările spre acțiuni ilegale, care ar putea avea în viitor mai multă tracțiune la public decât în cețoasa zi de 21 decembrie 2021. Și nu credem că George Simion, Dan Chitic, Diana Șoșoacă sau alți lideri din zona de „extremă dreapta”(cum o numește presa de extremă stânga) și-ar dori să fie compromiși atât de irevocabil ca Donald Trump sau Jair Bolsonaro (păstrând proporțiile).
