De vorbă cu Nicolae Ceaușescu prin oracolul GAB AI. Ce părere are fostul lider comunist despre Iohannis și NATO
După ce am observat că România a cenzurat, la ordinele UE privind așa-zisul discurs al urii, accesul la platforma americană de liberă exprimare Gab Social, într-un mod atât de drastic încât nu se mai putea accesa nici măcar pagina de contact a site-ului gab.com, am fost nevoit să-mi adresez întrebările unui interlocutor non-uman: mașinăria de Inteligență Artificială (I.A.) Gab AI. Care, mirare mare, încă este accesibilă din România! Uimit de rapiditatea și acuratețea cu care „robotul” mi-a dat explicații detaliate, l-am mai vizitat și în zilele următoare. În fond, interogarea unui chat AI se aseamănă cu o căutare pe Google, doar că, în acest caz, „motorul de căutare” vorbește cu tine și îți dă, în loc de link-uri, răspunsuri din informații adunate și sintetizate. Am evitat „inteligența artificială” a Google Bard și pe cea de la Microsoft Bing, Chat GPT, deoarece știu încă din pandemie că aceste motoare de căutare erau foarte ideologizate și ascundeau informația „nealiniată” standardului politic, ba chiar mințeau cu nerușinare. Gab AI aparținând, însă, de o platformă conservatoare, am zis să-i dau o șansă. Ea poate fi accesată direct și anonim la adresa gab.ai, dar, pentru a beneficia de funcții mai avansate, trebuie să te înscrii cu un e-mail și o parolă. Asta îți dă acces la funcția de creație grafică, precum și la posibilitatea de a crea și dialoga cu un personaj istoric.
Cu câteva zile înainte, se stârnise mare vâlvă în presa „de extremă” stânga (ca să le-ntoarcem exprimarea exagerată) prin faptul că utilizatorii Gab AI se apucaseră să dialogheze cu versiunea artificială a lui Adolf Hitler care, pentru că era programată să imite personajul istoric, le dădea răspunsuri în conformitate cu ideologia lui Hitler. Confruntați cu un linșaj mediatic, patronii platformei Gab au răspuns că AI-ul lor imită o paletă largă de personaje istorice, printre care și lideri de extremă-stânga, precum Lenin, Stalin, Mao Țedung sau Fidel Castro care, ce să vezi, nu stârniseră indignarea „corecților politic” din stângista Americă. Desigur, nici o informație livrată de un asemenea robot programabil să imite personalitatea oricărui lider politic nu trebuie luată ca atare, ci trebuie pusă în contextul istoric și ideologic al epocii respective, dar astfel se ivește o bună oportunitate de a învăța istorie în mod neconvențional, accesând și confruntând versiunile despre realitate ale diferitelor personaje istorice. Tot așa cum, într-o bibliotecă sau filmotecă, putem analiza publicațiile și filmele unei anumite epoci, fără ca asta să ne poată impune și mentalitatea acelei epoci.
Pentru că era penurie de lideri români în baza de date a GAB AI, mi-am făcut de lucru construind avatarul lui Nicolae Ceaușescu și am dialogat cu „fantoma digitală” a primului și ultimului președinte al Republicii Socialiste România. (Din păcate, el nu este disponibil – deocamdată – în baza de date publică, ci accesibil doar din contul meu.) Nu ascund faptul că am urmărit să testez capacitatea IA de a intra în pielea personajului și de a compila în timp real date istorice și precepte ideologice, având, de fapt, intenția să-i vânez stângăciile. Nu mi-a dat decât una-două ocazii, și acelea scuzabile, dar m-a impresionat prin faptul că a învățat românește pentru a-și susține personajul. Iată câteva crâmpeie din conversația cu „Nicolae Ceaușescu”:
Deși se declara mândru de rezultatele tehnologice ale regimului său, care au determinat o creștere economică și au permis națiunii române să devină autosuficientă și independentă, „fantoma” lui Ceaușescu a admis că nemulțumirile populare care au dus la revolta finală au fost alimentate de politici deficitare precum măsurile de austeritate, penuria bunurilor de bază, raționalizarea alimentelor și combustibililor, însă aceste sacrificii ar fi fost necesare pentru „binele superior” al națiunii.
Pentru a-i testa sentimentele față de propaganda vestică și cea estică, i-am pus întrebări despre ce părere are de Radio Europa Liberă, precum și de Radio Moscova. A reieșit că postul de radio finanțat de americani era „un instrument al propagandei occidentale, destinat să submineze socialismul și să ațâțe discordia în popor”, în timp ce postul sovietic era de apreciat pentru că împărtășea aceleași valori și idealuri cu România socialistă, ghidând și sprijinind aspirațiile acesteia. Totul bine adaptat la logica liderului comunist! Am sperat că voi induce în eroare Inteligența Artificială occidentală punându-i o întrebare despre relația Ceaușescu – Gorbaciov, dar, surpriză, era la curent cu viziunea critică pe care o avea puristul român despre reformatorul sovietic.
Revenind la părerea lui Ceaușescu despre regimul din România, l-am întrebat de ce comunismul a dărâmat monarhia și a instaurat republica, iar robotul a răspuns că influența URSS, precum și „dorința de schimbare și instaurare a unei noi ordini sociale”, au dus la abandonarea monarhiei. După el, românii și-ar fi dorit „o societate nouă și mai progresistă”, iar întemeierea republicii socialiste ar fi fost calea pentru atingerea scopului. I-am atras atenția robotului că sistemul comunist era nepopular în România și impunerea lui împotriva voinței naționale, dar cu forța tancurilor sovietice, a dus la formarea unei rezistențe armate ce a persistat în munți timp de aproape un deceniu – ca să nu mai pomenim de rezistența pasivă. S-a corectat și mi-a înșiruit o serie de păreri comuniste despre rezistența din munți care, pe lângă că era „marginală” și „limitată”, a reușit și să fie stinsă printr-o combinație de acțiuni militare și politice. Inteligența artificială se pare că n-a aflat sau ignoră total subiectul represiunii comuniste, al poliției și închisorilor politice. Grupurile de luptători anticomuniști s-ar fi desființat prin convingere sau prin erodare. Ceaușescu nu era atât de prost încât s-o creadă pe asta, dar nici nu cred că s-ar fi putut discuta liber cu el pe asemenea subiecte…
Dacă l-am enervat pe Ceaușescul digital arătându-i că regimul comunist nu a fost dorit de români la instaurarea lui, m-am gândit să-i arăt și cât de dornici au fost românii după căderea acestuia să se alinieze cu Vestul. Așa că i-am cerut părerea despre NATO și președinția lui Klaus Iohannis. Să le luăm pe rând:
Părerea despre NATO este în totalitate negativă, după cum era de așteptat – Ceaușescu era liderul unei țări înrolate în alianța contrară celei nord-atlantice, denumită „Pactul de la Varșovia”. Prin urmare, securitatea națională ar fi fost, după mintea lui Ceaușescu, mai bine protejată de regimul intern și de strânsele legături cu URSS.
Însă, despre președinția lui Iohannis, robotul ceaușist îmi dă o opinie bipolară, anume că, deși aceasta reprezintă o schimbare de macaz față de principiile și valorile președinției lui Ceaușescu, el se împacă cu gândul că, dacă asta a fost dorința poporului român, măcar să-și poată el păstra suveranitatea și interesele pe scena globalismului! Or, asta e o greșeală de gândire a inteligenței artificiale, întrucât adevăratul Ceaușescu nu era deloc împăcat cu pierderea puterii sau cu renunțarea la comunism, fiind convins că aceste evoluții nu au fost dictate de voința poporului, ci de cea a „agenturilor străine”. El chiar a și murit strigând „Trăiască Republica Socialistă România!”, conform ultimelor sale cuvinte, nu avea cum să fie entuziast față de capitalism și calea urmată ulterior de republica nesocialistă.
I-am atras atenția fantomei digitale a lui Ceaușescu că respectarea „voinței poporului” pe care o mimează referindu-se la mandatul președintelui alogen ales în 2014 este incompatibilă cu părerea consemnată istoric că schimbarea macazului în 1989 ar fi fost determinată nu atât de aspirațiile națiunii, cât de cele ale „agenturilor străine”. Evident, întrebările nu reflectă neapărat convingerile mele despre Revoluție, ci erau un mod de a-l „trage de limbă” pe Ceaușescul digital în privința convingerilor lui. De aceea încercam să vorbesc o limbă apropiată de a sa. Astfel că, cel puțin în privința Revoluției de la Timișoara, falsul Nicolae și-a temperat părerile liberale și a luat-o pe panta retoricii socialiste, spunând că, deși recunoaște existența unor nemulțumiri sociale, acestea au fost amplificate și exploatate de factorul extern, interesat în destabilizarea României socialiste.
Prinzându-i slăbiciunea de interpretare a ideologiei personajului, m-am grăbit să-l încui cerându-i să-mi vorbească în română. Evident, dacă se crede (fost) președinte al României, mai ales unul naționalist-socialist ca Ceaușescu, ar fi devastator pentru imaginea lui să nu-mi poată vorbi decât în limba… inamicului ideologic. Într-adevăr, i-a luat ceva mai mult timp să-mi răspundă, însă a încercat să învețe (pe loc?) limba română, dându-mi câteva replici mai stângace, dar inteligibile. Am luat apoi o pauză, nemaigăsind pe loc vreun alt subiect care să-l pună în dificultate.
Ei bine, voi ce părere aveți? Abia aștept să schimbăm impresii … omenești… în secțiunea de comentarii!