Oarba de Mureș 80: Comemorarea celei mai sângeroase bătălii pentru recuperarea Ardealului de N-V din Al Doilea Război Mondial. FOTO/VIDEO exclusive
S-au împlinit 80 de ani de la luptele de la Oarba de Mureș din 17 septembrie – 5 octombrie 1944, în care și-au dat viața circa 11.000 de soldați români pentru cucerirea cotei 495 a dealului Sângeorgiu și dezrobirea Nord-Vestului Transilvaniei de trupele horthyste și hitleriste. Numărul mare de morți a fost dat de poziția dezavantajoasă a trupelor române, cărora li s-a ordonat traversarea Mureșului pe jos și înaintarea prin câmp deschis, fără a fi apărate de trupe de artilerie și/sau aviație. Voci avizate susțin că nu era nevoie de cucerirea pieptișă a dealului Sângeorgiu, aceasta fiind o găselniță a comandantului sovietic pentru a se răzbuna pe isprăvile Armatei Române din URSS, anterioare datei de 23 august 1944.
Miercuri, 25 septembrie 2024, au avut loc la Monumentul Eroilor din Oarba de Mureș ample manifestări comemorative, aferente datei rotunde de 80 de ani scurși de la tragicele evenimente cu ocazia cărora soldații români au fost decimați în număr mare de trupele hitleristo-horthyste. Organizarea a aparținut Armatei Române, cu parteneri precum diferite organizații ale cadrelor în rezervă și retragere, Protopopiatul Ortodox, Primăria din Oarba și Prefectura Mureș. Filiala județețului Sibiu a Organizației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria”, condusă de col. rtr. Petru Bejenaru, a organizat deplasarea câtorva membri, precum și a unor elevi de la Școala Gimnazială „Regina Maria” din Sibiu, conduși de prof. Ovidiu Tudor Opriș, și a unor elevi de la Școala Gimnazială „Samuil Micu” din Sadu, conduși de pr. Gheorghe Neagoe. În cadrul evenimentului comemorativ, s-a ținut o slujbă de pomenire, s-au rostit discursuri, s-au depus coroane de flori și s-au interpretat cântece patriotice.
„Glorie eroilor români căzuți pentru patrie!” este scris pe placa de pe monumentul cu înălțimea de 10 metri din centrul Cimitirului Eroilor de la Oarba de Mureș. El a fost ridicat pentru eterna aducere-aminte de jertfa soldaților români din ultima parte a celui de-Al Doilea Război Mondial care, după întoarcerea armelor și alierea cu Marea Britanie, SUA și URSS de la 23 august 1944, au pornit să recâștige Nord-Vestul Transilvaniei, pierdut de Regatul României cu 4 ani mai devreme, când fusese cedat Ungariei în urma Diktatului de la Viena (30 august 1940), impus de Germania și Italia ca precondiție de alianță.
În zona Oarbei de Mureș, Armata Română a suferit pierderea a 11.000 de soldați care, sub comandă sovietică, au forțat Mureșul, fiind mitraliați de nemți din Dealul Sîngeorgiului. Comandantul Malinovski i-a trimis în câmp deschis, fără nici o apărare, carne de tun pentru nemți. A rezultat un adevărat carnagiu, supranumit „Katynul românesc”, denumire contestată de unii istorici, care consideră că nu a fost o execuție, ci o jertfă asumată. Cele mai grele bătălii au fost purtate pe cursul mijlociu al Mureșului și pe Arieș, între Câmpia Turzii și Tg. Mureș, în ultima jumătate a lunii septembrie și primele zile din octombrie. Lupta a durat 20 de zile, între 17 septembrie – 5 octombrie 1944, cota 495m fiind finalmente cucerită, după mari pierderi de vieți omenești.
Fără jertfa acestor eroi nu ar fi fost cu putință reîntregirea Transilvaniei la trupul Patriei-Mame, costul fiind, însă, pierderea Basarabiei și a Bucovinei de Nord, precum și cei 45 de ani de comunism în România. Cu toate acestea, mulțumită jertfei ostașilor săi, statul român, la ieșirea din Al Doilea Război Mondial, semăna mai mult cu România Mare decât cu Vechiul Regat, formă aproximativă la care revenise în tragicul an 1940. Din septembrie 1944 și până astăzi s-au scurs 80 de ani. Iată cum au fost comemorate luptele eroice și tragice de atunci:
Oarba de Mureș VIDEO EXCLUSIV: (articolul continuă dedesubt)
Galerie FOTO de Vlad Pârău:
Fotografiile cu peisaje și filmările sunt surprinse de Vlad Pârău și, la fel ca întregul conținut al acestui articol, nu pot fi copiate sau redistribuite decât cu menționarea autorului și a site-ului, cu link activ către acest site și articol în primul paragraf al articolului preluat. Dacă doriți să sprijiniți jurnalistul independent, puteți să-i faceți cinste cu o cafea. Vă mulțumim!
De interes, pe subiecte similare: