Cerul, Codrul și Pârăul

Vasile Chira (AUR), primul deputat de familie din Sibiu. INTERVIU EXCLUSIV (P)

25 noiembrie, 202429 noiembrie, 2024 vlad

Primul deputat de familie din Sibiu și povețele sale filosofice (interviul continuă sub video)

(Interviu electoral acordat de către scriitorul și filosoful Vasile Chira, candidat AUR la Camera Deputatilor Sibiu, jurnalistului Vlad Pârău de la „cerulcodrulsiparaul.ro” )

Vlad Pârău: 1.Prezentați-vă pe scurt. Ce caută un filosof și, în general, un intelectual în politică?

Vasile Chira: Am venit în Sibiu în anii ’80, unde am făcut studii de teologie. Ulterior am studiat filosofia și filologia clasică. În prezent sunt profesor de Filosofie creștină și Limbi clasice (limba greacă și limba latină) la Facultatea de Teologie „Andrei Șaguna” din Sibiu. Sunt, de asemenea, membru al Uniunii Scriitorilor din România și doctor în filosofie al Universității „Babeș – Boliay” din Cluj-Napoca. Am scris în jur de 30 de cărți de filosofie, teologie, literatură (roman, eseu, dramaturgie, poezie) și peste 100 de studii și articole, publicate în reviste de specialitate din țară și din străinătate. Mai multe detalii despre viața și activitatea mea pot fi găsite pe Wikipedia și pe blogul personal.

Sunt de patru ani membru al Partidului „Alianța pentru Unirea Românilor” (AUR) și membru în senatul acestei formațiuni politice. La alegerile parlamentare din 1 decembrie candidez la Camera Deputaților pe locul 2 în județul Sibiu.

În această calitate, am primit binecuvântarea de a candida la Camera Deputaților din partea I.P.S. Prof. Univ. Dr. Laurenţiu Streza, Mitropolitul Ardealului și Arhiepiscopul Sibiului, membru de onoare al Academiei Române.

Legat de partea a doua a întrebării, ar fi multe de spus. Dacă politica este, în general, administrarea treburilor obștești sau publice (res publica, cum le numeau latinii), atunci fiecare cetățean face politică, mai ales în sistemul politic de tip democratic, pentru că participă, vrând-nevrând, într-un fel sau altul, în bine sau în rău, la mersul vieții publice. Însă, pentru că nimeni nu are interes pentru toate aceste treburi și pentru că nimeni nu se pricepe la toate, cetățenii desemnează, dintre ei, prin alegeri, un număr de alți cetățeni care să le reprezinte opiniile și interesele și să ia, în locul lor, decizii cu putere juridică cu privire la acestea, însă nu în nume personal, ci în numele celor pe care i-au ales și pe care îi reprezintă. De regulă, acest proces de exprimare a opiniilor și intereselor individuale în spațiul public, în vederea unor decizii cu putere juridică, se realizează prin intermediul unor grupuri de opinii și interese care sunt partidele politice și care propun alegătorilor anumiți cetățeni care să îi reprezinte. Pe lângă asta, orice cetățean poate candida la alegeri și ca independent – desigur, cu șanse aproape nule, din cauză că legea electorală este făcută în așa fel încât să să nu ajungă oamenii appartinici în Parlament.

Așadar, întrucât o parte însemnată dintre treburile vieții publice au de-a face cu educația, cultura, știința, bunurile intelectuale etc., este nu numai firesc, dar și indispensabil ca, printre cei care sunt desemnați să decidă cu putere juridică în spațiul public să se afle și intelectuali. Un intelectual nu caută, în principiu, în politică nimic diferit de ceea ce caută orice cetățean, din oricare categorie profesională, desemnat ca reprezentant al altor cetățeni, adică să contribuie la deciziile politice care privesc mai ales propriul său domeniu de competență.

Filosofia este o știință cu deschideri înspre toate domeniile spiritului, o știință a universalului, a esențelor, deci este firesc să aibă ca orizont de cercetare și aspectul social, economic și politic al existenței umane.

Cât dspre implicarea filosofului în politică, eu sunt adeptul lui Platon care era de părere că treburile publice trebuie gestionate de filosofi. Republica, unul dintre dialogurile marelui filosof grec, nu este chiar o utopie, pentru că, în general. filosofii sunt oameni lucizi, onești, inteligenți, culți, sensibili, au simțul efemerității acestei lumi, nu sunt interesați, obsedați de acumularea de averi proprii, ci sunt dedicați binelui public. Sau, cel puțin, așa ar trebui să fie. Pe de altă parte, în opinia lui Aristotel, omul este o ființă cu propensiune politică. Din această perspectivă, omul nu poate fi un “idiot”, adică nu poate fi o ființă care își neglijeaază obligațiile civice, politice, în favoarea urmăririi propriilor interese egoiste. Se știe că în limba română cuvântul “idiot” derivă de la grecescul “idiotes”, care desemna pe cei ce nu se implicau în treburile cetății.

Implicarea filosofului în viața politică este cu atât mai necesară și mai binevenită, cu cât postmodernitatea ocultează programatic valorile clasice, culturale, tradiționale, creștine etc., produce confuzare a reperelor, promovează o mixtură cognitivă, axiologică etc. urmărind chiar transmutarea structurii, naturii umane.

Vlad Pârău: 2.Sunt voci care comentează că politica ar fi opțiunea imorală pentru un teolog. Ce le puteți răspunde?

Vasile Chira: Politica este o opțiune imorală pentru orice cetățean, din oricare categorie profesională, dacă a face politică înseamnă o treabă imorală. De pildă, dacă, în calitate de alegător, își exercită acest drept în mod imoral (prin corupție). Sau, în calitate de cetățean ales, în loc să se străduiască să reprezinte în procesul decizional politic opiniile și interesele celor care l-au votat, folosește prerogativele pe care le are în exercitarea funcției sale politice în alte scopuri.

Pe de altă parte, în măsura în care anumite aspecte ale vieții publice au de-a face cu religia și credința în divinitate, organizarea administrativă a acestor categorii de activități este necesară, iar categoria profesională care cunoaște cel mai bine care sunt problemele organizatorice și administrative în domeniul credinței religioase sunt teologii. Prin urmare, este de dorit ca deciziile politice care privesc acest domeniu să fie luate mai ales de către persoane competente, adică de teologi.

O situație aparte o reprezintă clerul (cel puțin, clerul ortodox: ierarhi, preoți, diaconi), care, pentru a putea reprezenta nepărtinitor în fața lui Dumnezeu pe toți credincioșii, indiferent de opiniile și interesele lor în spațiul public, nu își asumă rolul de reprezentați politici ai altor cetățeni. Însă, chiar și clericii, în calitatea lor de cetățeni își pot exprima opiniile și aprecierile la adresa treburilor publice, inclusiv la adresa reprezentaților politici, a partidelor și administrației publice și a activității lor. De fapt, pentru sănătatea morală și spirituală nu doar a unor persoane particulare, ci și a comunităților umane (locale, regionale, naționale sau internaționale), este chiar o obligație cetățenească aceea ca reprezentanții vieții religioase să se pronunțe cu privire la chestiunile publice care au legătură cu moralitatea, precum valorile morale, educația și cultura.

În „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război”, Camil Petrescu are un capitol intitulat „E tot filosofie”.Ei bine, parafrazând sintagma marelui romancier și filosof român, care, apropo de implicarea în lucrul public, a avut și dânsul o astfel de tentatție politică, eu aș spune că „E tot politică”. În sensul că toate interacțiunile umane sunt generatoare de raporturi politice, adică de încercări de armonizare a diferitelor interese. Studentul se confruntă direct cu politica atunci cand iși primeste bursa și cartela la cantină, profesorul, când își ridică salariul, cetățeanul, când cumpără din alimentară un litru de ulei, omul de cultură, când îi sunt cenzurate ideile de aberațiile „corectitudinii politice” etc.

Din nefericire, românii nu au o astfel de cultură a exercițiului civic, politic. Este nevoie de introducerea unor cursuri de Cultură civică, politică în ciclul gimnazial, liceal, dar și universitar. Dar, să revenim la relația dintre teologie și politică. Dacă teologia are ca obiect, ca subiect de analiză pe Dumnezeu, relația dintre Creator și creatură, cum ar putea un teolog lucid și responsabil să eludeze relațiile dintre semeni, a căror esență este tocmai politica?

Neimplicarea teologului în spațiul public, în treburile cetății ar însemna dezertarea de la datoriile socio-politice și lăsarea acestora în seama lui Dumnezeu. Acest passivism civic nu se justifică pentru un creștin, deoarece Dumnezeu a înzestrat omul cu toate facultățile și instinctele necesare unei autonomii în spațiul terestru. Dumnezeu ne ajută, dar nu ne face temele sociale, politice, nu ne gestionează direct condițiile care țin de organizarea vieții.

Apostolul Pavel spune că Dumnezeu a lăsat omului mintea ca să o ascută pe tocila naturii, adică să își folosească mintea pentru a cerceta tainele lumii și, implicit, pentru a-și crește șansele de supraviețuire și de îmbunătățire a condiției umane.

Date fiind contextul geopolitic tensionat, ingineriile sociale toxice, atacul la valorile creștine, la tradiții, corupția de la nivel politic, slugărnicia, mediocritatea, preotul, teologul trebuie să se implice, nu atât în exercițiul politic în sine, ci mai ales în etica politică, în moralizarea discursului public.

Vlad Pârău: 3.De ce ați ales AUR ca platformă politică?

Vasile Chira: Ținând cont de extraordinara diversitate a opiniilor și intereselor oamenilor, nu există nici un partid care să conțină numai opinii și interese unanime ale membrilor și simpatizanților lor. Din această cauză, în mod obișnuit, aproape nimeni nu se poate identifica sută la sută în nici o platformă politică. În aceste condiții, alegerea presupune o evaluare a avantajelor și dezavantajelor, a beneficiilor și costurilor de orice fel (ideologice, materiale, morale, spirituale) pe care le presupune aderarea la un partid sau platformă politică.

Personal, am ales AUR pentru că reprezintă, în acest moment, oferta politică în care mă regăsesc cel mai mult și pe care cred că o pot servi cel mai bine. Mă refer, mai ales, la principiul suveranității naționale, la valorile morale creștine și la cultura de tip clasic (bazată pe știința de carte). Aceste principii și valori reprezintă și crezul meu cu privire la viața publică.

În concluzie, am ales partidul AUR pentru că este o formațiune recent apărută în peisajul politic, care pune în centrul programului său politic apărarea valorilor culturale, creștine, a familiei, a credinței, a națiunii.

Pentru că, spre deosebire de partidele mainstream, care implementează necritic, fără discernământ și împotriva interesului național tot soiul de măsuri din agenda progresistă a instituțiilor bruxelleze, AUR are intelectuali, oameni demni, curajoși, profesioniști, care sunt dispuși să negocieze soarta țării cu instituțiile transnaționale din care facem parte.

Consider că a sosit timpul să schimbăm modul de a face politică și să acordăm șanse și altor formațiuni cu orientare conservatoare, național- suveranistă. Și, când afirm acest lucru, nu mă refer la un exit din aceste structuri euroatlantice, ci la o redefinire a relaționării cu ele în scopul promovării intereselor României și ale românilor.

Vlad Pârău: 4.Cât de important este să lupți pentru un ideal?

Vasile Chira: Aceasta este o întrebare foarte importantă pentru că, dacă o raportăm la contextul postmodern occidental, care a decretat deja faptul că societatea contemporană a intrat în epoca “post-ideal”. Poate că acest lucru este valabil pentru societățile care au avut norocul să aibă o dezvoltare continuă, organică, fără fracturi în destinul lor istoric. Dar, pentru noi, pentru români, pentru o societate tânără și supusă bulversărilor ideologice precum este România, această paradigmă postmodernă nu este funcțională pentru că, după răsturnarea politică din 1989, țara noastră este în etapa întreruptă în 1945 de comuniști, a redefinirii, a reconstrucției identității naționale. De aici, nevoia de configurare a unui ideal național, comun în toate valențele sale economice, politice, culturale, umane, profesionale etc., a unui azimut, orizont care să canalizeze toate energiile creatoare și sănătoase ale națiunii române. Nu degeaba se spune în popor că ceea ce definește un om sau un neam este tocmai idealul pe care și l-a fixat. Acest ideal denotă valoarea și identitatea insului și a națiunii respective.

Toți oamenii luptă pentru anumite deziderate; face parte din condiția umană. Însă anumite deziderate au o valoare fundamentală, definitorie, pentru noi și, în acest sens, luptăm pentru împlinirea lor și nu acceptăm să abdicăm de la ele. Acestea reprezintă idealurile noastre. A renunța la un ideal însemnă a renunța la o valoare fundamentală, iar aceasta înseamnă o gravă afectare a identității, a stimei de sine și chiar a sensului vieții.

Vlad Pârău: 5.Mai e actuală ideea de jertfă pentru țară în politică?

Vasile Chira: Orice om este dispus să renunțe la ceva pentru a dobândi altceva, mai important pentru sine sau pentru cei apropiați. Acesta este prețul, sacrificiul sau jertfa la care trebuie să fim dispuși pentru a obține ceea ce dorim. De asemenea, știm că valoarea unui lucru este cu atât mai mare cu cât renunțarea pe care o pretinde este mai mare. Dacă pentru țara noastră – adică pentru comunitatea înaintașilor, contemporanilor și a urmașilor noștri – nu renunțăm la mai nimic, înseamnă nu doar că țara noastră nu are pentru noi nici o valoare, ci și că noi nu avem valoare în corpul acestei țări.

Pe de altă parte, ar trebui să analizăm, chiar dacă în mod succint, conceptul de „jertfă”. Există și o formă de jertfă modernă sublimată, inteligentă, care nu mai constă în sacrificiul suprem, așa cum a avut el loc în trecut, fie în varianta laică, profană sau religioasă. Eroismul, martiriul au și forme mai estetice, nesângeroase. Nu mai suntem în Antichitate sau în Evul Mediu ca să identificăm jertfa doar într-o logică sanguină, în autodafeuri, rug, ștreang sau ghilotină etc. Dumnezeu nu este director de abator ca să ne ceară să mergem la El cu capul în pungă, ca să facă din asta o condiție sine qua non pentru a ne primi în Împărăția Lui! Dumnezeu nu este unul al morții, ci El ne vrea vii, luptători pentru dreptate și adevăr. Prin urmare, în această viziune modernă, jertfa se poate manifesta sub forma timpului investit în activitatea publică, a profesionalismului dovedit, a capitalului de materie cenușie, a onestității intelectuale, a dăruirii față de un ideal național, a altruismului, a perseverenței, a răbdarii în atingerea scopurilor propuse.

În societatea contemporană, o epocă de o complexitate și interdependență extraordinare, de foarte multe ori sacrificiul suprem nu numai că este ridiculizat, persiflat, nu mișcă pe nimeni, ci, dimpotrivă, aduce contraservicii de imagine națiunii care încurajează, tolerează astfel de gesturi extreme.

Oare nu sunt mai eficiente investițiile în materia cenușie, în retorică, în arta argumentării, a persuasiunii, a dialogului, decât această logică sanguină, tribală și anacronică? De ce să lovim cu sabia, cu barda, cu maceta, cu bâta, și nu cu condeiul, cuvântul, cu spiritul?

Vlad Pârău: 6.Ce ne puteți spune despre cum se luptă un Scorpion și ce trăsături de caracter i-ar putea asigura succesul?

Vasile Chira: Da, întămplător sau, ma bine spus. proniator, pentru că ceea ce numim noi întâmplare are o explicație cauzal-metafizică ceva mai complicată, am avut șansa și, în același timp, neșansa de a mă naște în zodia Scorpionului, într-o zi de 7 noiembrie, Spun șansă, pentru că cei născuți sub aceste auspicii cosmice sunt oameni creativi, inteligenți, perseverenți, ambițioși, loiali, luptători încrâncenați – când e cazul. Iar, când am vorbit de neșansă, mă refeream la un anumit tip de luciditate, hipersensibilitate, încredere nediferențiată în oameni, apetit cognitiv supradimensionat, abis imaginar, neliniște metafizică, empatie exacerbată pentru suferința lumii, un pronunțat instinct al dreptății etc.

Sunt absolut convins că anotimpul, timpul, luna, ziua, ora în care venim în arena acestei lumi nu sunt lipsite de importanță în ceea ce privește definirea temperamentului și a modului nostru de a fi, de a ne desfășura în spațiul terestru. Planetele, aceste pietre rotunde care populează spațiul galactic nu sunt niște simpli bolovani rigizi, inerți, ci sunt centri de energie, de vibrații, care își pun amprenta asupra genomului nostru spiritual, energetic, emoțional, ne influențează traiectele existențiale. E suficient să ne amintim de maree, de forțele gravitaționale pe care le exercită astrul de noapte asupra pământului. Nu e totuna ca atunci când deschidem ochii în lume să vedem rozul florilor de măr, roșul-aprins al cireșelor, să mirosim lilialcul, lăcrămioarele, să ne scăldăm chipul în lumina sorelui de iulie sau să ne izbim retina de galbenul frunzelor, de rugina vegetală a toamnei, să debutăm în ființă cu un zgribulit în miez de iarnă!

Vlad Pârău: 7.Cum vedeți viitorul, al statelor-națiune sau al entităților transnaționale globaliste?

Vasile Chira: Nu sunt profet; pot doar să îmi imaginez diferite scenarii, în funcție de percepția mea asupra situației actuale și a proceselor politice la scară internațională care au loc la acest început de secol. Nu cred că în viitorul apropiat se poate produce o schimbare intempestivă, nici în sensul unei globalizări politice radicale (guvern mondial), nici în sensul revenirii la statele-națiune din perioada ulterioară dezmembrării imperiilor coloniale. În situația actuală, cele două forme politice, cea națională și cea trans-națională, coexistă în diverse formule limitate regional (de pildă, Uniunea Europeană), militar (de pildă, NATO) sau economic (BRICS). Cred, însă, că situații de criză precum fosta pandemie sau un război extins pot conferi formelor politice transnaționale un avans tot mai mare, în detrimentul celor naționale. Cu toate acestea, așa cum observăm în cazul SUA, forțele politice interesate de propria stare de bine și securitate națională pot frâna, amâna sau chiar întoarce asemenea evoluții. În orice caz, progresul constant al mijloacelor de comunicare în massă face ca integrarea socială și politică tot mai mare a umanității să apară ca ireversibilă. Însă, este decisiv ca forma de integrare globală spre care se pare că tindem să fie una care să respecte demnitatea și libertatea politică a tuturor. Este o condiție indispensabilă pentru evitarea unui totalitarism mondial, probabil terminal.

Sunt șanse minime pentru păstrarea statelor naționale în accepția curentă a conceptului și asta pentru că există mutații de ordin economic, financiar, tehnologic, comunicațional, cultural etc. Acestea pun o mare presiune pe statele naționale ca structuri de sine stătătoare. O formă de globalizare este inerentă dezvoltării societății moderne, însă transformarea acestui proces într-o ideologie a globalismului devine un atentat periculos la adresa statului național, a identității naționale și a religiei.

În cazul specific al țării noastre, Partidul AUR a prevăzut în Programul lui de guvernare măsuri de politică externă favorabile românilor.

Vlad Pârău: 8.Ce loc mai pot avea Dumnezeu și Neamul în politica secolului 21?

Vasile Chira: Dumnezeu reprezintă temeiul indispensabil al tuturor valorilor universale. Dacă nu ținem cont de Dumnezeu, rămânem fără adevăr, frumos și bine, în locul cărora nu putem avea decât fie o piață concurențială de oferte pe care cei care le promovează pretind că sunt adevărul, frumosul și binele, fie o dictatură care, asemenea celei comuniste, va încerca să ne impună propriile preferințe – adică preferințele nomenclaturii ei politice – drept adevăr, frumos și bine. Cine dintre noi ar îmbrățișa fericit relativismul universal sau dictatura ideologică?

La fel de indispensabil rămâne Neamul, dacă suntem atenți că formarea personalității umane se realizează, în etapa vieții de până la maturitate, preponderent în cadrul familiei. Neamul este familia de familii, adică acea comunitate mai largă ce reprezintă pentru familii, ceea ce reprezintă familia pentru indivizi, cu alte cuvinte, comunitatea care permite familiilor să se constituie și să se maturizeze, prin legăturile de afinitate și cele biologice, cognitive, afective și valorice, dintre membrii lor. Fără familie și fără familia de familii, care este Neamul, indivizii nu reprezintă, din punct de vedere social, decât o massă umană, cvasi-anonimă sau cvasi-depersonalizată, foarte vulnerabilă la experiențe sociale și politice pe scară largă (cum au fost, de exemplu, unele măsuri guvernamentale în perioada pandemiei).

Conceptul de neam se originează în literatura biblică și definește, în fond, un popor care și-a structurat identitatea specifică în jurul unei religii. Prin urmare, statul național nu poate avea alt destin decât al neamului care-l configurează .

Din nefericire, în cercurile intelectuale occidentale de factură postmodernă se vorbește deja de „ieșirea din religie”, pe fondul unor realități din acel spațiu geografic: secularizarea, laicizarea, descreștinarea, diminuarea religiozității, noul val de ateism etc.

Partidul AUR consideră că Dumnezeu este încă un un reper absolut în plan metafizic, moral, etic, care ajută la păstrarea unui echilibru social și, totodată, constituie o contrapondere solidă în fața anarhismului relativist, promovat de către ideologiile progresiste, neomarxiste.

Prin urmare, formațiunea politică din care fac parte și-a dezvoltat o doctrină și o practică politică bazate pe centralitatea lui Dumnezeu și a Neamului ca elemente definitorii ale păstrării identității naționale.

Vlad Pârău: 9.Credeți că valorile familiei creștine mai pot fi apărate de AUR într-o UE care impune agenda sexo-marxistă?

Vasile Chira: E adevărat că ideologiile destruncturante de sorginte occidentală și-au fixat ca scop desființarea religiei, a familiei, a statului național, a națiunii, a culturii clasice etc.

Astfel de inginerii sociale s-au mai încercat în istoria recentă, cunoscut fiind experientul inițiat de comisarii bolșevici, Anatoli Lunacearski și Alexandra Kolanontai, sub regimul lui Lenin, când au aplicat măsuri de desființare a familiei, legalizarea avortului și promovarea homosexualității, însă consecințele au fost devastatoare, astfel încât Stalin, pentru a canaliza energiile oamenilor înspre făurirea socialismului și supraviețuirea URSS-ului, a fost nevoit să anuleze aceste aberații și să reimpună în drepturi familia clasică și morala liberal-creștină, în maniera socialistă.

În viziunea politică a Partidului AUR, familia este un element fundamental, aceasta fiind factorul coagulant al societății, generator al moralei, o instituție care asigură fundamentul propășirii și dezvoltăriii națiunii.

Agendele politice ale UE sunt rezultatul forțelor politice care decid la nivelul instituțiilor UE, așa încât, o altă configurație politică dominantă decât cea actuală ar putea schimba agendele respective. În acest sens, nu doar că AUR sau alte partide pot să apere asemenea valori, dar chiar au datoria să o facă, indiferent de rezultatul luptei politice. De asemenea, în calitate de creștini, trebuie să mizăm și pe intervenția Providenței divine, nu doar pe puterile noastre.

Vlad Pârău: 10.Sloganul AUR „mare în Europa” a dezamăgit mulți alegători din tabăra suveranistă, care înțeleg divorțul dintre agenda UE și valorile tradiționale, precum și încercarea dictatorială de a impune doar ce vrea Bruxelles-ul unor state cu viziuni conservatoare precum Polonia și Ungaria. Mai pot crede românii în oferta euro-entuziastă a AUR?

Vasile Chira: Faptul că AUReste un partid conservator, care apărăvalorile creștine, tradițiile, cultura, clasică, statul național, familia, Biserica, națiunea, libertatea nu înseamnă că are o viziune autistă, lipsită de o înțelegere matură a contextului istoric și a tendințelor care se prefigurează pe plan mondial. AUR nu este un partid extremist, șovinist, xenofob, antisemit, antieuropean, anti-NATO, ci militează pentru ca vocea micilor state să se audă, să fie respectată în cadrul simfoniei europene, respectând astfel deviza oficială a Uniunii Europene: „unitate în diversitate”.

Vlad Pârău: 11.De ce credeți că partidele mai vechi își desemnează lideri lipsiți de charismă și/sau valoare?

Vasile Chira: Nu pare a fi doar o problemă a vechimii partidelor. Poate fi și o expresie a scăderii valorii profesionale a unor generații educate mai superficial. Dar, aspectul cel mai sensibil nu este valoarea profesională, ci valoarea morală. Calitatea de om, după vorba veche „a fi mare nu-i mirare; a fi om e lucru mare!”. De asemenea, poate fi vorba de o strategie de control prin care se manifestă tot mai pregnant în spațiul public, chiar dacă prin acțiuni de culise, cea ce se numește Deep State [Statul Profund, n.r.] (carteluri formate din magnați – corporații – servicii de informații – structuri de forță).

E adevărat, nu numai în România, ci și pe plan mondial, asistăm la o deprofesionalizare și diluare a calității și competenței oamenilor politici. În cazul României, într-adevăr, partidele mai vechi, care au monopolizat puterea politică din decembrie 1989 încoace și-au ales membrii, liderii și președinții în conformitate cu principiul comunist al contraselecției valorilor. Acest lucru este, repet, și un proces normal al expansiunii învățământului de massă, al dezorganizării cauzate de căderea regimului comunist, dar este și un efect intenționat de promovre, de decizie, a unor indivizi fără anvergură culturală, descchidere intelectuală, competență, caracter, în ideea de a putea fi manipulați și instrumentalizați pentru deservirea unor interese străine de ale românilor, aceștia fiind șantajați tocmai cu incompetența, incapacitatea lor cognitivă de a decela realitățile concrete și mizele care se joacă pe scena internațională actuală. AUR, un partid nou apărut în peisajul politic românesc, necompromis de actul guvernării cu oameni competenți, inteligenți, onești, cu frică de Dumnezeu, cu lideri vizionari, altruiști, face, fără îndoială, o figură singulară. Aceste considerente de mai sus, cumulate cu măsurile care reies din Programul de guvernare în 15 puncte, dar și în Planul Simion în 200 de puncte, califică AUR-ul într-o nouă formulă de putere, atât la nivel guvernamental, cât și la nivel de Președinție, ca singura variantă viabilă pentru restructurarea vieții politice românești, revitalizarea economică a României și întărirea instituțiilor statului în cadrul unei Uniuni Europene.

Vlad Părău: 12.M-a surprins la AUR diferența dintre falanga luptătorilor de stadion și cea a luptătorilor de condei. Mai nou, au intrat în AUR inclusiv afaceriști sau traseiști ai altor partide. De ce nu are partidul o componență mai omogenă, mai setată pe excelență? Sau are și nu știm noi?

Vasile Chira: Ca urmare a extinderii democratizării, ne aflăm într-un moment al societății de massă. Automat, partidele politice nu puteau să se extragă acestui proces.

AUR, fiind un partid nou înființat, încearcă să capteze și vocea acestei masse neluate în seamă, neauzite de către partidele „elitiste”, mainstream, care au dominat politica până acum. Prin urmare, AUR-ul, nepropunându-și de la început să fie un partid elitist, ba din contră, a acceptat în rândurile sale membri care să reflecte toate categoriile socio-profesionale. Din aceste motive, lumea are impresia că partidul AUR este refractar la intelectuali. Realitatea, însă, este cu totul alta. AUR-ul este partidul cu cei mai mulți intelectuali rasați, oameni de cultură, scriitori, filosofi cu viziune politică, artiști, profesori universitari, profesioniști cu viziune politică și cu perspective geopolitice: Claudiu Târziu, Sorin Lavric, Radu Baltașiu, Mihai Neamțu, Andrei Dârlău, Virgiliu Gheorghe, Silviu Gurlui, Vasile Chira și alții cu mai puțină expunere publică, dar la fel de titrați cultural, academic și științific.

Adevărul este că toate deciziile, acțiunile și activitățile politice sunt rezultatul benefic și creator al unei sinergii de grup. AUR are, de asemnea, și o garnitură selectă de profesioniști, tehnocrați în diverse domenii: Inginerul Dr. Marius Lulea (constructor, antreprenor de succes, finanțist, bun organizator), Avram Fițiu (unul dintre cei mai buni specialiști în agronomie din Europa), profesorii universitari de Drept Gheorghe Piperea și Cosmin Corendea etc.

Însă, persoana care face posibilă funcționarea armonioasă a acestui capital uman eterogen este tocmai liderul nostru, președintele George Simion, un om politic inteligent, care și-a făcut școala la timp, un tânăr curajos, charismatic, care dă dovadă de spirit organizatoric, capacitate de negociere, privire de ansamblu, dar și omogenizarea viziunilor diverse din partidul AUR.

Vlad Pârău: 13.Pe fondul recentelor scandaluri, în care vocile critice au fost excluse din partid, vă întreb dacă mai există libertate de exprimare în AUR.

Vasile Chira: Fiind în pragul unei lupte electorale, e normal să existe anumite nemulțumiri, pretenții exagerate, orgolii hipergonflate etc. din partea anumitor membri ai partidului. Pe de altă parte, există și anumite provocări venite din partea altor persoane infiltrate cu scopul de a promova dezbinare și discordie, pentru a slăbi unitatea de luptă a AUR-ului în alegerile care stau să vină. Totodată, este normal să nu poți mulțumi pe toată lumea, iar tensiunea electorală, condițiile de stress, criza de timp etc. își pot pune amprenta asupra capacității de analiză, de judecată și de precizie a liderilor din orice partid, care sunt și ei oameni.

În AUR, deciziile se iau în mod transparent, prin vot în Biroul Național de Conducere al Partidului, nu în mod arbitrar, unilateral, subiectiv, dictatorial.

AUR și-a clarificat linia doctrinară și programatică și astfel a reușit să-și coalizeze toate forțele în vederea realizării scopului politic: câștigarea alegerilor parlamentare și câștigarea alegerilor prezidențiale.

Vlad Pârău: 14.Este AUR un partid-platformă sau partidul unui singur lider? Se cultivă leadership-ul pluralist sau subordonarea obedientă în cadrul AUR?

Vasile Chira: Paradigma Partidului-Platformă pentru AUR rezultă din două documente oficiale: Programul de conducere AUR în 15 puncte și Planul Simion în 200 de puncte. Or, aceste viziuni politice nu sunt rezultatul unui singur om, fie el chiar liderul nostru George Simion – de altfel, un om echilibrat, inteligent, cu idei -, ci aceste viziuni politice sunt rodul unor lungi perioade de dezbateri interne între diferite curente, tendințe doctrinaire, puncte de vedere diverse în cadrul partidului nostru. Această distilare a diverselor concepții, idei a fost posibilă tocmai datorită clarviziunii, diplomației, puterii de negociere, a curajului și a capacității de a armoniza, de care au dat dovadă forurile noastre statutare de conducere, toate aflate atât în conlucrare, cât și sub îndrumarea președintelui George Simion, cel care, după 8 decembrie, va fi, cel mai probabil, președintele României.

Vlad Pârău: 15.Există în tabăra suveranistă îndemnuri la boicotarea sau anularea votului. Ce i-ați spune unui alegător care nu vrea să meargă la vot nici măcar pentru AUR?

Vasile Chira: Neparticiparea la vot reprezintă nu doar un vot de blam la adresa ofertei politice, ci și un vot mai puțin în talerul opoziției față de forțele politice majoritare. Cu alte cuvinte, boicotarea alegerii echivalează cu o pondere procentuală mai mare în opțiunile electoratului a celor care vor câștiga. Indirect, este o formă de a-i cauționa pe cei care vor forma majoritatea.

Un român, un alegător care nu vrea să iasă la vot nici măcar pentru AUR este un complice indirect și tacit al menținerii actualei stări de lucruri din România, al permanentizării acestei democraturi penelisto- pesedisto- securistice, care a constituit și constituie cangrena democrației și condamnarea la subdezvoltare economică.

Dacă rezultatul a 34 de ani de politică, de politici economice creionate și girate de aceste elite de pradă criptocomuniste (FSN, PSD, PDL, PNL, USR, UDMR) îl constituie starea dezastruoasă a țării, dovedite de toți parametrii de analiză, nu este logic ca tinerii României, lipsiți de alternativă și de oportunități, nu este logic ca românii sărăciți, batjocoriți, disperați să acorde încredere, șanse electorale și unui partid nou-înființat, fără legătură cu această clasă politică ineficientă și coruptă, partid care are oameni noi, competenți, onești și dedicați promovării intereselor românilor, cum este AUR?

Pasivismul electoral, absenteismul de la vot constituie indirect colaboraționism, acceptare a stării de lucruri prezentate mai sus și, în acest caz, românii chiar își merită soarta, pentru că asta este opțiunea lor.

Vlad Pârău: 16.Ce părere aveți despre perspectivele unirii cu Republica Moldova, unul dintre dezideratele AUR, în contextul în care Chișinăul pare să-și fi ales un parcurs în UE separat de România?

Vasile Chira: Devreme ce acest partid se numeste AUR, adică Alianța pentru Unirea Românilor, nu poate avea decât o viziune unionistă. Desigur, unitatea din titulatura partidului nu se referă doar la realizarea României mari, ci vorbim și de o unitate, de o solidaritate intraromânească, de o solidaritate în cuget și simțire.

Înainte de a se produce realipirea teritorială a spațiului basarabean la România, trebuie să realizăm o schimbare, o mutație în mintalul public al cetățenilor Republicii Moldova, care să aibă drept rezultat creșterea proporției de unionism din statul românesc de dincolo de Prut. Acesta este un proces complex și dificil, care necesită timp. Dincolo de acțiunile culturale politice, mediatice, România poate să realizeze acest lucru prin acțiuni concrete, practice, care să extindă implicarea noastră economică, financiară, capabilă să ducă la diminuarea controlului rusesc din Republica Moldova, în politică, media, economie, finanțe etc.

Pe de altă parte, să fim sinceri, totuși, nici oficialitățile Republicii Moldova nu sunt solidare cu intenția demersului unionist, din considerente personale, de permanentizare a puterii, a funcțiilor și a privilegiilor.

Guvernele sunt bazate pe opțiuni care se pot schimba în timp. Decizia de astăzi a majorității politice din Republica Moldova nu este un destin. Ceea ce avem de făcut este să acționăm cât ne stă în putință în vederea acestui deziderat de reunificare, chiar dacă nu îi întrevedem acum realizarea. Putem lua ca exemplu pe românii ardeleni din perioada habsrburgică.

Vlad Pârău: 17.Ar fi posibilă o alianță post-electorală între AUR și PSD sau vreun alt partid din cele vechi și tarate?

Vasile Chira: Deocamdată, AUR este axat pe organizarea și pe câștigarea acestor alegeri parlamentare. Nu are încheiată nici o alianță cu partidele mari, care contează pentru formarea viitorului guvern. Prioritatea este câștigarea celor două tipuri de alegeri.

Vlad Pârău: 18.Ce veți face dacă, în ciuda eforturilor dumneavoastră, nu veți ajunge parlamentar al AUR? Și ce intenționați să faceți dacă veți ajunge în Parlamentul României?

Vasile Chira: Deocamdată depun toate eforturile ca să ajung în Camera deputaților. Sper să îmi împlinească Dumnezeu acest vis. Deși poziționarea mea pe locul al doilea face ceva mai dificilă reușita. Însă, dacă sibienii vor vota masiv cu AUR, șansele ca partidul nostru să dea al doilea deputat la redistribuire sunt reale. Dacă George Simion intră în turul doi la prezidențiale, ceea ce e aproape sigur, procentele AUR vor crește în toată țara, cu atât mai mult cu cât PNL-ul are un candidat la prezidențiale slab și este în scădere în toată țara. Cât despre PSD, șansele de a scoate doi deputați la Sibiu sunt nule.

Dacă voi ajunge deputat, îmi doresc să devin un om politic, un Parlamentar de familie, în sensul că voi sta la cabinetul parlamentar din Sibiu și voi colecta toate doleanțele, nemultumirile, sugestiile sibienilor, pe care voi încerca apoi să le transform în inițiative legislative, în limitele respectării legii. De asemenea, tot în limitele legalității, ale principiului separației puterilor în stat, voi colabora cu instituțiile administrației publice locale pentru a înlesni dialogul dintre acestea și autoritățile publice centrale.

Românii au nevoie nu doar de Medici de familie, ci și de Preoți de familie, de Politicieni, de Parlamentari de familie care să fie receptivi la problemele sociale, administrative ale alegătorilor.

În raport cu pregătirea mea profesională, mă voi implica în Comisia de Învățământ și în Comisia de Cultură și Culte pentru a încerca să protejez patrimoniul cultural, să colaborez cu Uniunile de creatori, să eficientizăm actul educativ cu scopul de a crea o Românie bine administrată,cu o economie productivă și creativă, care să aducă plusvaloarea de care are atâta nevoie țara noastră.

Vlad Părău: 19.Cu cine veți vota la alegerile prezidențiale?

Vasile Chira:În calitate de membru AUR, de membru al Senatului Partidului AUR și de candidat al acestei formațiuni la alegerile parlamentare, voi vota, evident, cu liderul nostru, George Simion, pe considerentul că un scor cât mai mare realizat de domnia sa în primul tur va fi, așa cum spuneam, un factor de augumentare a procentului partidului la parlamentare, dar și viceversa în turul doi.Dar, chiar și dacă nu aș fi membru AUR și nici candidat la parlamentare din partea acestui partid, aș vota cu George Simion deoarece este un om politic tânăr, inteligent, energic, curajos, dispus și capabil să negocieze drepturile și libertățile românilor cu instituțiile bruxelleze și euroatlantice.

Vlad Pârău: 20.Ce părere aveți despre parteneriatul strategic al României cu SUA, în contextul de securitate regional, pe fondul quasi-eșecului occidental în Ucraina și al apropierii Rusiei de granițele noastre? Vom fi împinși în război? Vom schimba tabăra ca la 23 August 1944? Ce perspective mai are România din punct de vedere al politicii externe?

Vasile Chira: În viziunea AUR, ar trebui, evident, să continue parteneriatul cu SUA, cu atât mai mult cu cât acestea au acum la putere un președinte conservator, cum este Donald Trump.

În actualul context internațional cauzat de războiul din Ucraina, România trebuie să analizeze cu mare atenție mutațiile geopolitice care se prefigurează, să-și identifice propriile interese naționale și să și le apere, după o consultare cu partenerii noștri europeni și cu Alianța Euroatlantică, din care facem parte.

Din momentul în care România a aderat, la cerere, la organismele euroatlantice, prin însuși modul de luare a deciziilor în aceste instituții, orice țară trebuie să facă compromisuri, iar acest aspect îi diminuează gradul de suveranitate, inclusiv nivelul de a avea o politică externă absolut autonomă și independentă.

Desigur, faptul că suntem membri ai UE și ai NATO nu înseamnă că trebuie să renunțăm la orice inițiativă legată de politica externă, nu înseamnă că trebuie să ne aliniem obedient și slugarnic în fața marilor forțe europene în detrimentul intereselor naționale. Tocmai împotriva acestui mod de manifestare total lipsită de demnitate națională a factorilor de primă decizie politică din România partidul AUR vine cu o altă abordare bazată pe respect reciproc, inteligență, negociere, politici pragmatice, în cadrul acestui concert european.

Atât timp cât nu există o alternativă identificabilă la acest parteneriat, el nu poate fi abandonat. Nici o țară mică nu poate să-și asigure singură securitatea, cum ne dovedește nedezmințit întreaga istorie și, cu atât mai puțin, într-o epocă a tehnologiilor militare ultra-avansate. În acest context, problema nu este parteneriatul ca atare, ci rolul pe care îl jucăm în cadrul acestuia. Exemplul Ungariei și chiar al Poloniei ne arată că există posibilitatea și altor opțiuni decât executarea necondiționată a unor ordine exterioare. Tocmai de aceea este important ca noua putere politică să aibă o orientare suvernanistă pronunțată.

Vlad Pârău: 21.Mai aveți ceva de adăugat în finalul interviului (răspunsul la întrebări importante, dar încă neformulate)?

Vasile Chira: Toate aceste întrebări se constituie într-o oportunitate binevenită, în cadrul campaniei electorale, pentru a-mi expune atât propriile mele puncte de vedere în calitate de candidat AUR la Camera Deputaților pe județul Sibiu, cât și punctele programatice ale programului de guvernare al partidului pentru care candidez.

Vă multumesc, dumneavoastră personal, dar și cititorilor pentru atenția acordată acestui interviu. Sper ca lectura lui să ajute cititorii, cetățenii județului Sibiu să-și clarifice și mai exact opțiunea electorală și să aibă, în consecință, o alegere inspirată și benefică, atât pentru ei, cât și pentru copiii lor.

Avem nevoie de o politică făcută „cu frică de Dumnezeu și dragoste de Țară”!

Dumnezeu să binecuvânteze România !

Dumnezeu să lumineze mințile sibienilor ca să facă o alegere responsabilă!

PRECIZAREA REDACȚIEI: Punctul de vedere mai sus exprimat îi aparține în totalitate autorului și nu reprezintă neapărat punctul de vedere al publicației noastre. Doream de mai demult să confruntăm viziuni ale mai multor politicieni pentru a ne putea elucida, pe noi înșine și pe alții, dacă avem cu cine vota. Întâmplător, dl. profesor Vasile Chira ne era cunoscut de cel puțin un deceniu din mediul intelectual sibian și, dat fiind că și dânsul a acceptat invitația, ne-am gândit să începem cu dumnealui. Dar nu ne propunem ca acest demers editorial să se rezume doar la un singur candidat sau partid. Prin urmare, adresăm invitația tuturor politicienilor și partidelor care ar dori să publice un interviu GRATUIT în revista noastră online să își manifeste disponibilitatea trimițând un e-mail pe adresa redactia@cerulcodrulsiparaul.ro. Singurele condiții sunt ca întrebările să fie formulate de noi în deplină libertate de exprimare și să se respecte un ton echilibrat, un limbaj decent față de toți competitorii politici. Vă mulțumim!