
A fost nevoie să zboare unul cu elicopterul pe Valea Jiului ca să ne amintim toți că VREM AUTOSTRĂZI. Șî eu!
Dacă n-ați aflat deja, vă spun eu: Nu America, ci România e țara tuturor posibilităților! Pe scurt, ziaristul Răzvan Bucuroiu, realizator de reviste, cărți și emisiuni duhovnicești a mers în weekend la o mănăstire de pe Valea Jiului cu elicopterul, ca pasager, într-o cursă despre care el susține că i-a fost oferită gratuit de un alt credincios căruia i-a rodit țarina mai mult. Deși el dezminte faptul că pentru aterizarea elicopterului în parcarea mănăstirii ar fi fost luată măsura opririi temporare a traficului pe șoseaua din apropiere, presa spune că ar fi fost oprită circulația. Din această cauză, s-a iscat pe Internet și Facebook o avalanșă de judecăți, ironii și replici acide cu privire la pelerinul care a acceptat să îmbine „tehnologia cu duhovnicia” chiar în prima săptămână din Postul Nașterii Domnului.
Nu-l cunosc personal pe Răzvan Bucuroiu, decât ca simplu consumator de presă și literatură creștină, ca majoritatea dintre d-voastră. Ani de zile am cumpărat „Lumea credinței” și „Lumea monahilor” de la chioșcul de ziare din cartier, la fel cum am cumpărat și „Familia Ortodoxă” – și am avut folos din asta. Am mers și la Târgul de Carte și Revistă Religioasă de la Sibiu, unde apărea și lansa titluri noi inclusiv dl. Bucuroiu, ca mulți alți editori de carte din toate zonele țării. Între timp, târgul nu se mai ține, iar primele două reviste menționate nu mai apar. O fi mai bine, o fi mai rău?
Nu stau să judec persoana. Aș vrea să nu judec nici măcar situația, în ciuda inadecvării evidente dintre mănăstire și elicopter. Probabil că, dacă aș fi fost în locul său, nu aș fi mers la mănăstire cu elicopterul, știind că pot provoca sminteală chiar și involuntar. Deși, sincer, e greu de răspuns la întrebarea „cine ar fi refuzat, ca pasager, o călătorie ca asta?”, pusă de dl. Bucuroiu pe Facebook. Pe de altă parte, faptul că părinții și starețul de la Mănăstirea Lainici nu au avut o problemă să-l întâmpine la aterizare pe dl. Bucuroiu spune mai mult decât judecata „credincioșilor” de pe rețele. Finalmente, dacă a greșit sau a exagerat, desigur că duhovnicul lui îi va da un canon de pocăință. Pentru mine e doar încă o confirmare a cât de ușor ne mâncăm noi între noi, creștinii, precum și surpriza că, iată, poate ieși un scandal mediatic anti-Biserică chiar și fără implicarea vreunui preot-vedetă, iar aceste scandaluri s-au înmulțit cu o cadență aproape perfectă (regizată?).
Fac o scurtă paranteză despre paradoxurile meschinăriei unei societăți complexate: multă lume a înjurat „popi” care mergeau cu mașini puternice – deși unii au explicat că nu erau mașini proprietate personală, ci împrumutate de diverși filantropi pentru drumuri lungi. Aceeași lume n-a avut nici o problemă cu mașinile de lux asigurate din sponsorizări sau bani publici pentru invitații străini ai unor evenimente mondene precum Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu, dar nu numai. La vizita Papei Francisc din 2019, presa progresistă l-a dat drept exemplu ortodocșilor pentru că a circulat prin București cu Dacia Logan, dar aceeași presă n-a suflat o vorbuliță despre faptul că, în următoarele zile, la deplasările spre Ardeal și Moldova, papa a folosit elicopterul. Pentru că nu avea la dispoziție zeci de ore să petreacă pe șosele cu două benzi, curbe, serpentine și limitatoare de viteză, pentru a parcurge o distanță ridicol de mică.
Și cu asta ajung la subiectul principal al acestui articol: suntem o țară cu infrastructura de transporturi dezastruos de înapoiată. În aproape 35 de ani de „democrație”, nu doar că nu s-a construit cât a reușit Ceaușescu în 25 de ani de totalitarism cu tehnologia veche de acum 60 de ani, dar nu s-a reușit măcar crearea unei autostrăzi care să unească vestul cu estul sau nordul cu sudul. În special Valea Oltului și Valea Prahovei sunt emblemele blocajului național, care costă nu numai timp, dar prea adesea și vieți omenești. Avem un președinte sas care va împlini în curând un deceniu de mandat și care e renumit pentru faptul că circulă frecvent între București și Sibiu pe Valea Oltului, dar nu în rând cu cetățeanul de rând, ci cu înaintemergător cu girofar, trăgându-i pe dreapta pe toți ceilalți pentru a-i face cale liberă dânsului și îngreunând, prin asta, și mai mult traficul și așa greoi. Nu l-a deranjat să tot repete această manevră? Nu s-a gândit niciodată de când tot parcurge acest traseu să tragă pârghiile necesare pentru a impulsiona finalizarea autostrăzii Sibiu-Pitești în timpul mandatului său, măcar pentru confortul și satisfacția personale, dacă nu din grijă pentru interesul național? Personal, am mers de câteva ori cu mașina pe Valea Jiului. De asemenea, am parcurs adeseori Valea Oltului cu trenul care, deși face 6 ore de la București la Sibiu, are avantajul că nu se blochează în trafic. Nu o dată am privit cu milă spre șoseaua ce șerpuia în paralel cu râul și cu linia ferată, la cozile kilometrice care apăreau de câte ori se producea un accident. Blocajul devenea cu atât mai hidos cu cât șoferii blocați în trafic mai trebuiau să facă loc și mașinilor de Poliție și Salvare, ajunse cu întârziere la fața locului și cu și mai mare întârziere la spital, punându-se astfel suplimentar în pericol viețile celor implicați. „Câți mai au de murit ca s-aflăm în sfârșit că oameni prea mulți au murit?”, zice un cântec.
În 2018 a apărut știrea că se va produce în Cehia o mașină zburătoare (nu elicopter, ci vehicul de șosea cu 4 locuri). Era anul Centenarului Marii Uniri, un an cu multe declarații și manifestări grandioase, dar cu nici un proiect finalizat care să perpetueze Unirea prin interconectarea românilor – altul decât Catedrala Națională. Îmi amintesc că mă gândeam cu amuzament că sunt contemporan cu împlinirea majorității realizărilor tehnice descrise în basmele care mi-au hrănit copilăria, dar că, probabil, nici copiii mei nu vor fi contemporani cu o banală autostradă care să străbată toată țara. Mă gândeam că, atunci când vom ajunge și noi să avem autostrăzi, automobilele vor fi, deja, depășite – și ne va lua, probabil, un alt secol până să pregătim infrastructura pentru următoarea etapă de dezvoltare. Mă gândeam că vehiculul sol-aer ce urma să fie fabricat în Europa de Est e exact ce ne trebuie nouă pentru a face saltul dintre înapoierea actuală și vitezele cerute de secolul al XXI-lea și chiar mă gândeam că noua fiță printre românașii de bani gata va fi chiar mașina pentru care e nevoie, concomitent, de permis de șofer și atestat de pilot. N-am ajuns să văd încă vehiculul acela pe șoselele și cerul patriei – se pare că, între timp, olandezii au primit aprobare pentru prima mașină zburătoare din UE. Un an mai târziu, în 2019, un afacerist bucovinean și-a turnat singur un metru de autostradă și l-a transformat în obiectiv turistic, pentru a dovedi atât compatrioților, cât și celor de la putere, că e fezabil cu condiția să fie dezirabil. Am înțeles, ulterior, că mișcarea de protest „România vrea autostrăzi! Și eu!” ar fi fost un fel de protest mascat împotriva PSD-ului aflat la Guvernare, pentru a direcționa frustrarea publică, încă o dată, anti-Dragnea, Viorica & Co. A trecut anul 2019, a venit PNL-ul la putere, ba chiar și USR-ul în 2021. A făcut cineva autostrăzi? #nici eu – mai precis, nici ei. Mai mult, sub binecuvântarea primului șofer al patriei, cei care au înjurat PSD-ul ani de-a rândul s-au luat, deodată, în brațe cu „ciuma roșie” deoarece „criza și urgența o cereau”. Au făcut PSD-ul „reformat” și eternul PNL vreo autostradă de atunci? Dar veșnic-partenerul UDMR a tras vreo autostradă măcar între Miercurea-Ciuc și Debrețin? Nem!
Ei bine, apare un ziarist (mai nou, student teolog) cu părul alb care se bucură de-o cursă „gratuită” cu elicopterul la o mănăstire de pe Valea Jiului și o țară întreagă de șoferi frustrați îi sare în cap. Admițând că indignarea e întemeiată, vă întreb: pe bune, acesta e vinovatul nr. 1 pentru că n-aveți voi condiții civilizate de drum prin defileu? În loc să stați pe Facebook și să dați dislike la poze din elicopter, mai bine ieșiți la vot în 2024 și votați cu interesul național, ca să aveți drumuri, școli, spitale, biblioteci, catedrale, Unire și mai puțină dictatură! Dați de pământ cu PSD, PNL, USR și UDMR care n-au fost în stare să construiască nimic în 3 decenii și au înstrăinat cam tot. Puneți în locul lor patrioți și oameni cu carte și cu frica lui Dumnezeu. Așa-i că încă mai vreți autostrăzi? #și eu! Sper să le apucăm în timpul vieții noastre!
One thought on “A fost nevoie să zboare unul cu elicopterul pe Valea Jiului ca să ne amintim toți că VREM AUTOSTRĂZI. Șî eu!”