Turneu estic al președintelui francez prin București, Chișinău și Kiev, unde a vorbit despre unitatea și fraternitatea europenilor ca răspuns la crimele de război ale rușilor, postând și un îndemn pentru francezi să iasă la vot duminică. Macron a dat nimic Republicii Moldova, dar e bucurie mare la Chișinău, consideră analistul George Damian. În alte războaie nimeni nu s-ar fi încumetat să facă vizite de încurajare cu trenul, subliniază Varujan Vosganian
Președintele Republicii Franceze, Emmanuel Macron, a întreprins miercuri și joi vizite în București, Chișinău și Kiev. La aeroportul internațional „Henri Coandă”, președintele francez a fost întâmpinat de premierul român Nicolae Ciucă (PNL).
El a vizitat Baza militară 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu” din Dobrogea, unde i-a întâlnit pe soldații francezi dislocați în România pentru consolidarea apărării flancului estic al NATO.
„România nu este pentru Franţa o ţară ca oricare alta. Alianţa dintre ţările noastre se bazează pe o prietenie de două secole. Am evocat acest lucru împreună şi de mai multe ori. În faţa unor crize grave care ameninţau securitatea sa, România a putut să conteze pe fraternitatea Franţei. Sunt mândru că astăzi continuăm această tradiţie istorică”, a declarat Emmanuel Macron în timpul vizitei sale în țara noastră, potrivit Cotidianul.ro.
El și-a continuat gândurile printr-o postare în limba română făcută pe pagina lui de Facebook:
„În vremurile în care trăim, era important pentru mine să vin să subliniez prietenia și sprijinul meu pentru România. Vom continua să susținem împreună Ucraina, să ajutăm Moldova, să acționăm pentru a ne asigura independența energetică și să construim o apărare comună”, a scris Macron pe Facebook, făcând confuzie între regiunea istorică Moldova din România și statul vecin, Republica Moldova.
După întrevederile avute în România, președintele francez și-a continuat turneul estic la Chișinău, unde a întâlnit-o pe președinta Maia Sandu. El a spus că Republica Franceză, care deține președinția rotativă a Consiliului U.E., va susține cererea Republicii Moldova de a adera la Uniunea Europeană.
„Republica Moldova a depus o cerere de aderare la UE şi această dorinţă de a se alătura familiei europene este legitimă. Cererea va fi dezbătută peste 10 zile la Consiliul European, pe 23 si 24 iunie, pe baza unui aviz al Comisiei Europene”, a declarat Macron, potrivit sursei citate.
El a mai postat pe Facebook un al doilea mesaj în limba română despre vizita sa la Chișinău:
„Poporului Republicii Moldova, locuitorilor Chișinăului: vă mulțumesc pentru primirea călduroasă. Vom acționa pentru a consolida și mai mult relația dintre Franța și Uniunea Europeană cu Republica Moldova. Avem multe lucruri în comun și multe de făcut împreună! Pe curând”, a scris Macron pe Facebook, ignorând faptul că în Republica Moldova nu există un popor diferit de cel român, iar integrarea unei „republici” create de Stalin pe teritoriul județelor estice ale României ar echivala cu validarea consecințelor pactului Molotov-Ribbentrop de către U.E. sau cu oferta ca U.E. să primească „republicile” Luhansk și Donețk ca entități diferite de Ucraina.
Istoricul și ziaristul George Damian a criticat în termeni duri diferența dintre atitudinea liderului occidental și așteptările naive ale autorităților de la Chișinău.
„Macron a dat nimic Republicii Moldova, dar e bucurie mare la Chișinău
Macron a relansat la Chișinău ideea Comunității Politice Europene din care să facă parte Republica Moldova înainte de aderarea propriu-zisă la UE. Ce înseamnă Comunitatea Politică Europeană? Nimeni nu știe deocamdată, e un fel de să vă dăm nimic ca să nu vă dăm ceva.
Va fi Comunitatea Politică Europeană un nou Parteneriat Estic? Care sunt deosebirile/ asemănările dintre această misterioasă Comunitate Politică Europeană și Parteneriatul Estic? Ce înseamnă în bani? Va exista o condiționare reforme contra finanțare? Avantaje economice? Ce poate oferi Comunitatea Politică Europeană în plus față de Parteneriatul Estic?
Macron a mai zis la Chișinău că Republica Moldova va primi un răspuns clar, chiar dacă cu condiții, legat de cererea pentru statutul de țară candidată la UE. Candidat cu condiții nu prea există, este o altă invenție de dată recentă. Până acum statutul de candidat la aderarea la UE însemna deschiderea capitolelor de negocieri (bun, avem excepția Turciei, dar acolo lucrurile erau clare pentru toată lumea de la bun început). Statut de țară candidată la aderare cu condiții? Asta sună ceva de genul sunteți candidați, dar de fapt nu sunteți până nu îndepliniți condițiile.
Una peste alta, Macron a venit la Chișinău cu niște vorbe care nu înseamnă nimic și nu sunt acoperite de ceva tratate europene. De fapt, Macron a zis două chestii tari: prima – că dacă ar fi să se aplice regulile în vigoare nici una din țările care s-au cerut acum în UE nu ar deveni candidate prea curând; a doua – aderarea la UE nu poate fi un răspuns la problemele de securitate ale vecinilor UE. În traducere: UE nu vă va apăra de Rusia și nu intrați prea curând în UE. În schimb vă oferim o Comunitatea Politică Europeană care nu știm ce înseamnă și o candidatură care nu e candidatură.
Oferta UE pentru Republica Moldova (și Ucraina) este un refuz politicos. Propaganda de la București și Chișinău e încântată de nimicul cu fundiță (deși oficial România nu sprijină ideea Comunității Politice Europene, prea e aidoma cu Europa cu două viteze, un fel de obsesie a Parisului care privește de sus est-europenii). Faptul că Maia Sandu a acceptat nimicul oferit cu politețe de Macron va stârni ceva deranj la Kiev. Ucrainenii nu vor fi încântați de soluția asta, iar Maia Sandu a anulat un eventual parteneriat cu Kievul în relația cu UE. (Bine, nici Kievul nu a vrut să fie tratat la pachet cu Chișinăul)”, a scris George Damian, miercuri, pe Facebook.
După ce a plecat de la Chișinău, Emmanuel Macron s-a dus să le vorbească ucrainenilor „și ucrainencelor” despre „unitatea europeană”. El a coborât joi dimineața în gara din Kiev, însoțit de prim-miniștrii Germaniei (Olaf Scholz) și Italiei (Mario Draghi). Pe parcurs li s-a alăturat și președintele României, Klaus Iohannis, singurul care nu vizitase încă Kievul după pelerinajul făcut în aprilie de Nicolae Ciucă, Marcel Ciolacu și Florin Cîțu.
„Adresăm ucrainenilor și ucrainencelor un mesaj de unitate europeană și de sprijin”, a afirmat Macron, coborând din trenul de-abia ajuns în gara din Kiev joi, 16 iunie, la ora 9:30 A.M.. Președintele francez tocmai călătorise timp de zece ore în compania cancelarului german, Olaf Scholz, și a premierului italian, Mario Draghi, care se întâlniseră cu o seară înainte la frontiera poloneză. Imediat după ce s-au îmbarcat, cei trei lideri, îmbrăcați într-o ținută lejeră, s-au reunit timp de aproape două ore în salonul vagonului rezervat lui Emmanuel Macron, într-o atmosferă foarte „Orient-Express”, precizează cotidianul Le Monde.
Scopul a fost de a imortaliza momentul și de a pregăti o vizită în capitala ucraineană care a fost pe atât de rapidă – o zi, cu ceasul în mână – pe cât de așteptată. Cu un singur obiectiv: să își arate în sfârșit solidaritatea cu o țară care rezistă de aproape patru luni invaziei lansate de Rusia lui Vladimir Putin. Pe peron, în mijlocul unor comandouri înarmate, delegația a fost întâmpinată de viceprim-ministrul ucrainean pentru integrare europeană, Olga Ștefanișîna.
Vizita, care a făcut obiectul multor zvonuri neconfirmate încă din weekendul precedent, a permis în primul rând recuperarea câtorva ocazii ratate de ambele părți. De săptămâni întregi, oficialii ucraineni au insistat ca Emmanuel Macron să viziteze Kievul înainte de încheierea președinției franceze a Consiliului Uniunii Europene, la 30 iunie. Dar Macron a întârziat, oficial din motive electorale, dar și din dorința de a se arăta „util” prin această călătorie cu o puternică valoare simbolică.
În ceea ce-l privește pe cancelarul Scholz, acesta a întârziat să facă deplasarea din cauza tensiunilor recurente dintre Berlin și Kiev (pe tema ajutorului cu armament, n.r.). Ca urmare, de la începutul conflictului, Macron și tovarășii săi de drum au fost precedați în capitala ucraineană de majoritatea omologilor lor europeni, inclusiv de britanicul Boris Johnson, de polonezul Andrzej Duda și de șefii instituțiilor Uniunii Europene. Devenise dificil pentru oricare dintre ei să vină singur atât de târziu.
Emmanuel Macron a vizitat mai întâi localitatea Irpin, probabil pe drumul său dinspre Republica Moldova către frontiera ucraino-poloneză de unde venea trenul cu Scholtz și Draghi, următoarele sale întrevederi desfășurându-se la Kiev.
„Irpin în Ucraina. Am văzut orașul devastat și stigmatele barbariei. Și eroismul, de asemenea, al ucrainencelor și ucrainenilor care au oprit armata rusă atunci când se îndrepta împotriva Kievului. Ucraina rezistă și trebuie s-o poată birui” (pe armata rusă), a scris Macron în descrierea unui videoclip care înfățișa câteva clădiri civile bombardate.
La o conferință de presă comună cu președintele ucrainean, îmbrăcat în tricou kaki, președintele francez, la costum și cravată, a acuzat „crimele de război” comise de ruși și, în loc să promită arme ucrainenilor, a promis laboratoare mobile de analiză criminalistică și aducerea vinovaților – adică a rușilor – în fața unui tribunal internațional.
„Lumea întreagă a fost martora crimelor de război comise pe teritoriul ucrainean. Rămânem în prima linie pentru (a face) ca autorii acestor crime să fie trași la răspundere și pedepsiți conform dreptului internațional. Pentru colectarea dovezilor, experții noștri se află în prima linie”, a scris Macron pe Facebook, atașând o filmare de la conferința de presă alături de Zelenski.
În postarea următoare, el a promis că va susține acordarea statutului de candidat imediat la integrarea în U.E. pentru Kiev.
„Ucraina face parte din familia europeană. Împreună cu partenerii mei german, italian și român, susținând statutul de candidat imediat al Ucrainei la aderarea la Uniunea Europeană, îl confirmăm președintelui Zelenski.
În următoarele zile, imediat ce Comisia Europeană va stabili cadrul de discuții, va trebui ca, toate cele 27 de state membre, să luăm decizii majore și istorice pentru a da viață promisiunilor noastre. Trebuie să transmitem Ucrainei un mesaj puternic, să avem un gest clar.
Pe termen scurt, pentru schimba și construi împreună cu Ucraina răspunsuri la întrebările de securitate, energie, mobilitate, de consolidare a infrastructurii sau chiar de tineret, va trebui să găsim, la europeni, noi forme de alianțe”, a insistat Macron.
Postările lui nu s-au oprit aici. Următoarea, cu un început în limba ucraineană, echivala cu o promisiune de salvare: „Ucraina încă nu a murit. Nici gloria, nici libertatea Ucrainei nu au murit. Aceste cuvinte sunt primele din imnul național al Ucrainei. Le spun azi de la Kiev: puteți conta pe fraternitatea Europei pentru a menține Ucraina liberă”. Cu toate acestea, Macron a distrus atât fraternitatea, cât și libertatea cetățenilor din propria lui țară în ultimul an, de când a impus certificatele „sanitar”, apoi „vaccinal”, cu care a condiționat locul de muncă și libertatea de mișcare a francezilor. Partidul lui se află în plină campanie electorală pentru turul doi al alegerilor parlamentare, după cum o dovedește și mai recentul îndemn de a ieși duminică la vot, postat de Macrom pe Facebook. Iar asta, pentru că duminica trecută partidele agreate de el s-au clasat pe locul doi, conform rezultatelor primului tur al alegerilor legislative.
Dar nu înainte de încă o postare pe teme ucrainene, de data aceasta făcută în engleză, în care prelua cuvânt cu cuvânt penultimul mesaj despre „familia europeană” și acordarea unui statut de „candidat imediat” pentru Ucraina.
Istoricul și ziaristul George Damian a comentat deplasarea la Kiev a președintelui francez și premierilor italian și german, precum și a președintelui României, care a pozat împreună cu aceștia deși nu a călătorit împreună cu Macron, care îi vizitase, totuși, țara cu doar o zi înainte.
„Când un ziar german scrie despre președintele țării tale și te gândești dacă e de bine sau de rău…
Bild: „La Kiev, un al patrulea politician european se va alătura celor trei vest-europeni: președintele României, Klaus Iohannis (63 de ani). La un moment dat, în timpul săptămânilor de pregătire a călătoriei, trioul s-a gândit că ar fi o idee bună să ia cu ei și un est-european, ca semn al unității europene. Se spune că Macron l-ar fi sugerat pe Iohannis, cu care are legături strânse. Dar nu mai era loc pentru el în tren. Iohannis a călătorit singur de la București la Kiev”.”, a scris George Damian, joi, pe Facebook.
Și fostul senator, scriitorul Varujan Vosganian, și-a exprimat opinia despre pelerinajele politice de la Kiev:
„Fiecare război are dimensiunea sa tragică, tineri soldați uciși în floarea vârstei, de-o parte și de alta, pentru o cauză care nu e a lor, mame care-și plâng fii, civili cuibăriți în adăposturi de frica bombelor, locuințe distruse, masacre și gropi comune. Iar războiul din Ucraina nu face, din păcate, excepție.
In același timp, însă, nu putem să nu observăm că acest război are, în mod ciudat, și o dimensiune carnavalescă, de parcă s-ar turna un film de Tarantino.
În mod ciudat, o țară supusă invaziei, primește în câteva luni vizite diplomatice cât n-a primit în toată istoria ei. Capitala este ba bombardată, ba încercuită, dar liderii lumii poposesc nestingheriți la Kiev. Deși trupele de ocupație bântuie țara, trenurile cu șefii altor state călătoresc mii de kilometri, delectându-se cu peisajele primăvăratice. În alte războaie nimeni nu s-ar fi încumetat, de pildă, să facă vizite de încurajare pe frontul de la Verdun sau în orașele încercuite Leningrad sau Stalingrad, ba să mai și promită, sub privirile agresorilor, ajutoare de miliarde de dolari. Și te-ai fi așteptat ca deplasările astea printr-o țară ocupată să fie ținute la secret, ca nu cumva viețile aliaților de rang înalt să fie puse în pericol. Da’ de unde! Vizitele sunt anunțate cu surle și trâmbițe, de parcă ar avea loc în Hawaii, cu ghirlande de flori pe umeri, nu într-o țară al cărei cer e brăzdat de bombe și de rachete.
Ca să nu mai vorbim că cei patru șefi de stat și de guvern, la țol festiv, cu costum și cravată, au fost așteptați de gazdă în tricou, de parcă abia atunci aflase președintele Ucrainei de vizită și, în felul ăsta, le sugerează că avea treabă și ei îl rețin”, a scris Varujan Vosganian, vineri, pe Facebook.