
Zeci de rachete rusești au bombardat capitala și orașe importante din Ucraina, în replică la detonarea unui camion cu explozibil pe podul ce leagă Rusia de Crimeea. Trei rachete lansate din bazinul Mării Negre au încălcat spațiul aerian al Republicii Moldova
În replică la detonarea de sâmbătă a unui camion în apropierea unui tren cu vagoane-cisternă pline de carburant urmată de o explozie ce a avariat parțial podul din strâmtoarea Kerci ce leagă Rusia de Crimeea pe mare, incident „terorist” atribuit de ruși părții ucrainene, armata rusă a bombardat luni cu zeci de rachete Kievul și orașele mari ale Ucrainei. Cel puțin 4 rachete rusești au atacat ținte din Kiev, potrivit The Guardian. Trei rachete lansate de pe nave ruse din Marea Neagră asupra Ucrainei au traversat spaţiul aerian al Republicii Moldovei, a scris pe Twitter ministrul de externe de la Chișinău, Nicu Popescu, al cărui guvern „condamnă în termenii cei mai fermi violarea spațiului său aerian de către rachetele de croazieră rusești”. Potrivit unui comunicat emis luni de Ministerul Apărării Naționale de la București, rachetele rusești care au pătruns în spațiul aerian al Republicii Moldova ar fi fost lansate de pe platforme navale sau terestre din vestul Peninsulei Crimeea. Republica Moldova nu este stat membru NATO și are doar statut de țară candidată la integrarea în UE, însă președintele României, Klaus Iohannis, a asigurat în vară că „România va continua să sprijine Republica Moldova prin toate pârghiile de care dispune”.
Președintele rus, Vladimir Putin, a confirmat că a ordonat o salvă masivă de rachete împotriva Ucrainei, fiind vizate aproape toate orașele mari. El a spus că loviturile au fost un răspuns la atacurile „teroriste” ale Kievului, inclusiv explozia de pe podul Kerci de sâmbătă. Ucraina a declarat că rușii au lansat nu mai puțin de 83 de rachete, care au lovit rețeaua de energie, rezervele de apă și populația civilă din întreaga țară. Kievul a fost bombardat luni în 4 puncte esențiale. Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că drone sinucigașe de fabricație iraniană au fost implicate, de asemenea, în atac, acuzând Federația Rusă că „încearcă să ne șteargă de pe fața pământului” și dând asigurări că astfel de acțiuni nu vor reuși niciodată, scrie publicația britanică The Daily Mail.
Potrivit surselor ucrainene, cel puțin 83 de rachete au fost lansate luni asupra Ucrainei de către armata rusă, dintre care jumătate au fost doborâte, dar cealaltă jumătate au produs distrugeri în orașe din întreaga țară. Cel puțin 10 persoane au fost ucise și 60 au fost rănite, dintre care 8 morți și 24 de răniți numai la Kiev, conform acelorași surse. Rachetele au lovit, de asemenea, consulatul german, dar clădirea era goală. Potrivit președintelui ucrainean, rachetele rusești au vizat în special rețelele de energie electrică, rezervele de apă și ținte civile.
Zelenski susține că rachete rusești combinate cu drone sinucigașe de fabricație iraniană au fost folosite de armata inamică pentru a lovi orașele Dnipro și Zaporojia din sudul Ucrainei, iar în nord Harcovul și Sumîi, în centru Jitomir și Viniția, și chiar orașele Ternopil și Liov din extremitatea vestică. Unele dintre aceste orașe nu au mai fost lovite de luni de zile, după ce „operațiunea specială” rusească declanșată pe 24 februarie 2022 a ales ca ținte predilecte regiunile sudice și Donbasul.
Putin a declarat că a ordonat lovituri asupra „infrastructurii militare, de comunicații și energetice” în replică la ceea ce a numit atacuri „teroriste” din partea Ucrainei – menționând atacul asupra podului din Crimeea, dar acuzând, de asemenea, Kievul că a bombardat una dintre centralele nucleare ucrainene – dar care a fost cucerită și administrată de ruși, a atacat conducte de gaz și a asasinat oficiali și jurnaliști. La rândul său, Dmitri Medvedev a calificat atacurile rusești de luni drept „primul episod” al unui răspuns mai amplu la manevrele armatei ucrainene.
„Regimul de la Kiev, prin acțiunile sale, se plasează în rând cu organizațiile teroriste internaționale”, a declarat Putin. „Să lași astfel de crime fără răspuns este imposibil. În cazul continuării atacurilor, vom răspunde în mod dur și în conformitate cu nivelul amenințărilor la adresa Federației Ruse. Nimeni nu ar trebui să aibă îndoieli în această privință”. Însă noțiunea de „terorist” are conotații variabile în funcție de tabăra care o folosește. Nu uităm faptul că Putin însuși a fost declarat „criminal de război” de președintele SUA, Joe Biden, și de alți lideri occidentali, în timp ce regimul de la Kiev consideră Rusia drept stat „terorist”.
Putin a declarat luni că „în această dimineață, la sugestia Ministerului Apărării și în conformitate cu un plan al Statului Major rus, a fost lansată o lovitură masivă cu arme de precizie cu rază lungă de acțiune aeriană, maritimă și terestră a Rusiei împotriva instalațiilor ucrainene de energie, comandă militară și comunicații”. Rusia va răspunde cu duritate dacă regimul de la Kiev își va continua tentativele de a comite atacuri teroriste pe teritoriul rus, a afirmat Putin după o reuniune cu membrii Consiliului de Securitate al Rusiei.
Ucraina nu a revendicat și nici nu a negat oficial responsabilitatea pentru atacul cu vehicul-capcană de pe podul care leagă Crimeea de Rusia. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a limitat să glumească într-o înregistrare video despre vremea „înnorată” de sâmbătă din Crimeea – o referire probabilă la fumul degajat de incendiu – „deși a fost și cald”.
Reamintim faptul că, sâmbătă dimineață, un camion-capcană a fost detonat pe partea rutieră a podului din strâmtoarea Kerci, la momentul în care pe partea feroviară a acesuia trecea un tren cu vagoane-cisternă conținând carburant. Șapte dintre vagoanele extrem de inflamabile au fost cuprinse de flăcări, în timp ce explozia de pe șosea a determinat prăbușirea mai multor planșee de pe una din benzile de circulație ale podului construit cu mare cheltuială de ruși în urma anexării Crimeei în 2014 și inaugurat personal de Vladimir Putin în 2018. Imaginile de pe camerele de supraveghere postate pe rețelele de socializare au arătat o explozie puternică produsă în timp ce mai multe autovehicule treceau pe pod. Potrivit anchetatorilor, atacul s-a soldat cu trei morți: șoferul camionului și un bărbat și o femeie care se aflau într-o mașină mică. La câteva ore după explozia uriașă de sâmbătă de pe podul Crimeii, traficul auto și cel feroviar au fost reluate parțial. Cu toate acestea, vehiculele grele de marfă au fost inițial redirecționate către feriboturi, potrivit publicației France Soir.
Ministerul rus al Transporturilor a declarat duminică că trenurile de pasageri „circulau conform planului obișnuit”. Autoritățile ruse atribuiseră deja explozia de sâmbătă unui camion-capcană deținut de un locuitor din regiunea rusă Krasnodar. Însă Kievul amenințase în repetate rânduri că va lovi podul, care este folosit pentru aprovizionarea trupelor rusești din Ucraina. Totuși, armata rusă, aflată în recul pe frontul din zona Herson din sudul Ucrainei, a declarat sâmbătă că aprovizionarea trupelor sale nu este amenințată.
Menționăm că incidentul, văzut de mulți analiști ca o provocare de proporții a Kievului, are loc pe fondul unui avertisment care nu a prea ajuns în „presa mare” de la noi. Imediat după încheierea procedurilor de anexare a celor patru provincii din estul Ucrainei, ministrul rus al apărării, Serghei Șoigu, a anunțat un termen de cinci zile pentru ca trupele ucraineene să părăsească aceste teritorii. Dacă până la data de 10.10.2022 ora 00:00 nu are loc retragerea, Rusia va acționa conform prevederilor constituționale referitoare la agresiune teritorială și va regurge la „toate mijloacele din dotare și constituționale pentru a elibera limitele teritoriale ale țării”, a avertizat Șoigu, citat de portalul Demnitatea.info.
Președintele rus Vladimir Putin a convocat luni Consiliul de Securitate al Federației Ruse, acuzând Kievul că a comis un „act terorist” prin organizarea exploziei care a distrus parțial sâmbătă podul ce leagă Rusia continentală de Crimeea.
„Autorii, executanții și finanțatorii (atentatului) sunt serviciile secrete ucrainene”, a concluzionat duminică Putin după o întâlnire cu șeful Comitetului rus de anchetă, potrivit unei filmări difuzate de Kremlin. „Nu există nici o îndoială că este vorba de un act terorist care a vizat distrugerea unui infrastructuri civile rusești de importanță critică”, a adăugat Putin duminică, anunțând că va convoca luni Consiliul de Securitate, din care fac parte principalii miniștri, responsabili politici și reprezentanți ai serviciilor de securitate și ai armatei ruse. Rezultatul acestor consfătuiri s-a făcut observat prin trimiterea a zeci de rachete pe tot teritoriul Ucrainei, unde bombardamentele rusești au vizat infrastructura energetică.
Explozia de pe podul Crimeei nu este primul atentat grav la o infrastructură civilă importantă a Rusiei. În urmă cu două săptămâni, pe când rușii erau ocupați cu organizarea de referendumuri de alipire a patru regiuni din Ucraina, o serie de explozii au provocat trei scurgeri de gaze la cele două gazoducte Nord Stream de sub Marea Baltică, sistând aprovizionarea Germaniei cu gaz de proveniență rusească. Deși presa românească a lansat ipoteza că Rusia și-ar fi avariat singură propria-i conductă de gaz de dragul de a provoca daune Uniunii Europene în replică la sancțiunile economice anti-rusești și la livrările de armament către Kiev, mai multe voci au indicat o mult mai probabilă intenție ucraineană dublată de o manoperă americană sau britanică la avarierea gazoductelor rusești din Marea Baltică. Oficial, acțiunea de război asimetric nu a fost revendicată de nici un stat.
Nu la fel stă treaba cu asasinarea Dariei Dughina în august la Moscova, fiica unui politolog naționalist favorabil viziunilor expansioniste ale Kremlinului, despre care surse oficiale americane au recunoscut de curând că a fost întreprinsă la comanada serviciilor secrete ucrainene, dar „fără știrea Statelor Unite”, care nu ar fi fost de acord cu atentatul în urma căreia mașina condusă de Dughina, care ar fi trebuit să-l aibă la volan pe tatăl ei, a explodat în trafic.
2 thoughts on “Zeci de rachete rusești au bombardat capitala și orașe importante din Ucraina, în replică la detonarea unui camion cu explozibil pe podul ce leagă Rusia de Crimeea. Trei rachete lansate din bazinul Mării Negre au încălcat spațiul aerian al Republicii Moldova”