Secolul XXI: Ce se poate naște din suspiciunea de plagiat a doctoratului ministrului Bode. Biblioteca Națională întârzie punerea la raft a lucrării. Editura care a publicat-o are site-ul închis pentru mentenanță. Războiul declarațiilor Emilia Șercan – Adrian Cioroianu. Semnătură sau imitație? USR se apucă de copiat manual

După ce premierul Nicolae Ciucă (PNL) este acuzat de plagierea tezei de doctorat, potrivit unei investigații pornite de jurnalista Emilia Șercan, iar ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, tocmai a demisionat „din proprie inițiativă” și a fost înlocuit de o consilieră a președintelui Iohannis pentru suspiciunea că ar fi plagiat un curs predat în calitate de profesor universitar, a revenit în actualitate scandalul privind presupusul plagiat al ministrului de Interne, Lucian Bode (PNL). Ministrul a transmis joi că îi va da în judecată de acum încolo pe toți cei care vor spune că și-a secretizat teza de doctorat, din cauză că lucrarea este publică, la două biblioteci din țară (Biblioteca Națională – București și Biblioteca Centrală Universitară – Cluj), iar cei care spun asta „își bat joc” de munca lui, potrivit EduPedu.ro.

În încercarea de a demonstra contrariul, mai mulți voluntari ai partidului USR, în frunte cu Cristian Ghinea (de două ori ministru al Fondurilor Europene și vajnic contribuitor la realizarea PNRR în timpul guvernării Cîțu de sub alianța PNL-USR-UDMR), s-au ocupat la sfârșit de săptămână cu transcrierea prin copiere manuală a tezei de doctorat a lui Bode de pe un calculator fără Internet la Biblioteca Națională, singura cale – deocamdată – de acces public la respectivul document, întrucât cartea nu se află încă la raft, iar fotocopierea sau fotografierea documentului electronic sunt interzise.

Pe de altă parte, jurnalista Emilia Șercan a făcut o solicitare Bibliotecii Naționale pentru a preciza dacă editura unde a apărut cartea cu teza de doctorat a ministrului Bode a trimis un număr de 7 exemplare pentru fondul bibliotecilor importante din România. I s-a răspuns, printr-o scrisoare cu numele directorului Adrian Cioroianu, că „în prezent, titlul nu este disponibil utilizatorilor, deoarece nu a fost încheiat procesul de prelucrare a titlului și a exemplarului destinat colecțiilor curente ale Bibliotecii Naționale a României”.

Luni, Adrian Cioroianu a negat că semnătura de sub numele lui din răspunsul înaintat de instituția condusă de el ar fi semnătura lui, dar a dat asigurări că procedura de punere la raft a cărții semnate de Lucian Bode a fost urgentată, iar „un exemplar va fi, din zilele următoare, la dispoziția publicului”.

Fiind vorba de o carte publicată la o editură, ne-am gândit că logic ar fi ca ea să se găsească nu numai pe rafturile unei biblioteci, ci și pe cele ale unei/mai multor librării sau măcar de cumpărat de pe site-ul editurii. Se pare, însă, că și editura privată CA Publishing a devenit la fel de ermetică precum bibliotecile publice, deoarece site-ul acesteia este, momentan, închis pentru „mentenanță”. Așa că cine dorește să investească în scriitorul dr. Bode n-are, deocamdată, de unde-i cumpăra cartea.

Redăm mai jos scandalul declarațiilor iscat de lipsa de transparență în asigurarea accesului public la teza de doctorat a ministrului „liberal” de Interne, lucrare tipărită, publicată și biblioteconomizată în România Educată a secolului XXI. Iar asta în contextul în care, la nivel declarativ, președintele Klaus Iohannis a cerut toleranță zero în privința plagiatului și prevederi explicite în legile educației pentru „sancționarea acestui fenomen toxic”.

Zbaterile USR de a obține o copie a documentului pentru a o supune verificării de plagiat

„În 2022, teza de doctorat a ministrului de Interne poate fi consultată doar la două calculatoare nelegate la nici o rețea, nu poate fi fotografiată, filmată sau înregistrată în nici un fel. Doar transcrisă literă cu literă. Oameni vigilenți sunt plătiți din bani publici să nu cumva să comiți actul de fotografiere. (…) voluntarii USR vor merge să scrie cuvânt cu cuvânt. Nu vom publica textul, doar fragmente citate, concluziile pot fi de interes global, credem. Îl vom pune la dispoziție pentru verificare de plagiat”, a scris Cristian Ghinea pe Facebook.

El a dat din casă câteva extrase din prețioasa teză de doctorat a ministrului Lucian Bode, citându-l pe USR-istul Marius Vasiliu:

„Am fost la Biblioteca Națională și am citit teza de doctorat al lui Bode, într-un fel m-am sacrificat pentru voi. E o limbă de lemn îngrozitoare din care se rețin foarte puține idei. E un chin. Și nu pentru că ar fi inteligentă, dimpotrivă.
Dacă a mai și copiat ceva am putea chiar să ne fie milă de el, dacă nu ar fi cocoțat în vîrful unui minister pe care l-am fi vrut scăpat de asocierea cu Garcea.
Cîteva date administrative:

  • teza are titlul: Securitatea energetică și managementul resurselor la începutul secolului XXI. România în context european actual.
  • este coordonată de Rectorul Academiei SRI, Adrian Ivan.
  • are 220 pagini cu tot cu coperți, cuprins, partea introductivă.
  • lucrarea propriu-zisă începe la pagina 9 și se termină la 197. După care avem bibliografie de la pag.198 la 220.
  • în cuprinsul lucrării, la paginile 165-167, integral, sînt enumerate legi și HG-uri!
  • stilul este probabil Arial, font de 14, spațiere la 1,5 rînduri, cu antet și note de subsol (cel mult 25 rînduri/pagini).
    Cîteva date amuzante despre bibliografie (22 de pagini!):
  • conține 50 de cărți, 1 menționată de 2 ori. 40(!) sînt în limba engleză, 2 în limba franceză, 1 în limba italiană. Săracu’, el abia citește și vorbește în română. În nici un cv public pe internet nu
    este menționată cunoașterea vreunei limbi străine.
  • se regăsesc și 80 de articole, cele mai multe în engleză, 3 dintre ele se repetă, iar unul este invocat și la cărți.
  • sunt enumerate și 27 de acte normative
  • la sursele on-line, printre primele menționate regăsim la pagina 213, Dicționarul explicativ al limbii române, ediția 2009 (sîc!)
    Concluziile lucrării, de la pagina 192 la 196, sunt… De fapt, vă las o bucată:
    „Din perspectiva României, securitatea energetică este un element fundamental al securității naționale, iar poziționarea noastră geostrategică implică atît provocări cît și impedimente. Pe de o parte, aflându-ne la periferia Uniunii Europene este mai dificilă integrarea logistică și operațională cu statele dezvoltate. Pe de altă parte, ne aflăm într-o proximitate favorabilă față de resursele de energie: Caucaz, Orientul Mijlociu, Rusia. Cu toate acestea, România mai are mult de investit în dezvoltarea securității energetice și asta cel puțin la nivel politic, atât intern cât și extern. Este nevoie de o dezvoltare și actualizare a cadrului legislativ, de o transformare a standardelor în conformitate cu principiile promovate la nivel european și de o creștere a rezilienței sistemelor energetice.
    (…)
    În tot acest timp și cumulând aceste procese cu provocările cadrului normativ dinamic, României îi lipsește încă o Strategie Energetică modernă, adaptată atât nevoilor sectorului, cât și cetățenilor, care să poată structura obiectivele pe termen mediu și lung ale României în ceea ce privește domeniul energetic la nivel național, cât și angajamentele la nivelul Uniunii Europene. Astfel, politicile în domeniul energetic trebuie structurate pe două coordonate: interesele României ca lider în regiune și aplicarea politicilor și standardelor europene în materie. Mecanismele de integrare ale sectorului energetic național în cel european și alinierea la standardele europene sunt facilitate de două avantaje certe pe care România le posedă comparativ cu alte state: o structură echilibrată a producției de energie și resurse naturale relativ mari. În același timp însă, așa cum am mai menționat, nu trebuie ignorate riscurile sistemice cu care se confruntă sistemul energetic românesc.
    Pentru a deveni un pol de referință în domeniu, Strategia Energetică a României trebuie să fie asumată de întreaga clasă politică, implementată și actualizată permanent în funcție de evoluțiile
    viitoare care ulterior ar trebui evaluate anual printr-un raport prezentat de Guvern în fața Parlamentului.
    De asemenea, asigurarea securității energetice a României și creșterea gradului de autonomie energetică bazate pe un sistem Energetic Național eficient în toate sectoarele sale (extracție,
    aprovizionare, producere, transport, distribuție și furnizare) care să genereze competitivitate economică accesibilitate și protecție a consumatorului, precum și dezvoltare durabilă vor constitui un suport pentru politicile economice din sectoarele industriale și nu numai”.
    Nu-i așa că-ți vine să strigi „URA, URA!”?
    Eu mă gândesc că are o logică totuși secretizarea. Dacă în concluziile astea fără vreun sens este de fapt vorba despre vreun cod, ceva? Care nu trebuia să cadă în mîna dușmanului?”, a scris Marius Vasiliu pe Facebook.

Dezvăluirile jurnalistei de investigații Emilia Șercan

„L-am văzut mai devreme pe doctor Lucian Bode cu bărbia tremurândă de nervi pe lumea rea și pricinoasă care îl acuză că și-a secretizat teza de doctorat, munculița lui intelectuală.
Cum știu mai bine decât doctor Bode cum stau lucrurile cu teza sa de doctorat, dați-mi voie să vă spun eu.

  1. Așa cum cere legea din România, după susținerea publică, o copie a unei teze de doctorat se trimite la Biblioteca Națională și la biblioteca universității sau facultății unde a fost susținută lucrarea.
  2. Teza lui dr. Bode se află la Biblioteca Națională, însă nu poate fi consultată pe hârtie, cu numai în format digital, pentru că din 2016 consultarea tezelor pe hârtie a fost interzisă.
  3. Teza lui dr. Bode este digitalizată pentru că eu am cerut acest lucru și poate fi consultată pe un calculator fără acces la internet. Fotografierea ecranului cu prețioasa creație științifică este interzisă.
  4. Din 2020 este funcțional Registrul național al tezelor de doctorat, unde sunt accesibile toate tezele de doctorat susținute după 2016, cu excepția celor pentru care autorii au cerut publicarea sub formă de carte în decurs de doi ani de la susținerea publică.
  5. Este și cazul lui dr. Bode, care a optat să își publice valoroasa teză de doctorat într-o carte în 2021, cu același titlu ca teza: „Securitatea energetică și managementul resurselor la începutul secolului XXI: România în context european actual”. E, n-ați fi zis, nu?
    Și de aici încolo începe partea frumoasă.
  6. Doctor Bode a zis în seara asta că a trimis prețioasa sa lucrare științifică, publicată sub formă de carte, la Biblioteca Central Universitară (BCU) a Universității „Babeș-Bolyai” și la Biblioteca Națională, dar ce să vezi? Cartea nu există la raft nici la BCU în Cluj, și nici la Biblioteca Națională.
  7. Recent am întrebat la Biblioteca Națională dacă editura unde a apărut cartea i-a trimis, așa cum cere legea bibliotecilor, în număr de 7 exemplare. Răspunsul primit, sub semnătura directorului Adrian Cioroianu, spune așa: „În prezent, titlul nu este disponibil utilizatorilor, deoarece nu a fost încheiat procesul de prelucrare a titlului și a exemplarului destinat colecțiilor curente ale Bibliotecii Naționale a României”.
  8. Eu mă întreb, dar întreb și public cât poate dura prelucrarea unei cărți ca să ajungă la cititori și, mai ales, cât ia prelucrarea cărții cu știința lui dr. Bode, ca acuș’ se fac doi ani de la publicarea ei…
  9. Am intrat în seara asta și pe catalogul online de la BCU Cluj și ce să vezi, cartea cu știința lui dr. Bode nu este disponibilă cititorilor nici acolo.
  10. Dr. Bode l-a avut coordonator de doctorat pe Adrian Ivan, rectorul de la Academia SRI, iar editura unde a publicat cartea care nu este disponibilă în nicio bibliotecă din România, l-a avut, în trecut ca asociat pe același Adrian Ivan. Vorba aia, lume mică, mese puține.
  11. Nu-i așa că atunci când vă uitați la dr. Bode se citește în privirea lui profunzimea cunoașterii domeniului energetic, mai ales acum, în plină criză mondială a energiei și resurselor de petrol și gaze?
    Las în comentarii link-uri către Biblioteca Națională și BCU Cluj unde se vede că doar teza de doctorat este disponibilă la cele două instituții, însă nu și prețioasa carte, care NU E SECRETIZATĂ!
    Și dacă mai zice cineva vreodată că e secretizată teza/cartea, dr. Bode a amenințat în seara asta că îl chemă la cremenal”, a scris jurnalista Emilia Șercan, vineri, pe Facebook.

Ea a revenit cu o postare pe aceeași temă duminică: „Am văzut foarte mult entuziasm în ultimele două zile în legătură cu acțiunea USR de transcriere a tezei de doctorat a lui dr. Bode, dar și declarațiile făcute de câțiva oameni politici care spuneau că vor să îmi pună ulterior la dispoziție „manuscrisul” pentru a-l verifica.
„Deși ca jurnalist îți iei informațiile necesare de la orice sursă care îți oferă date importante/relevante pentru public, nu voi accepta să verific teza transcrisă de membrii USR din următoarele motive:

  1. Acțiunea de copiere a tezei lui dr. Bode de către mai mulți membri USR este o acțiune politică, cu care nu am nimic de-a face și cu care nu vreau să fiu asociată. Dacă aș accepta să analizez acel exemplar, hoardele de postaci politici ai PNL nu vor conteni să spună că lucrez la comanda USR. Deja s-a încercat decredibilizarea muncii mele de către diverse entități politice sau nepolitice, fiind asociată cu USR, deși nu am nicio legătură politică cu USR sau cu alt partid.
  2. Până acum am verificat destul de multe teze fără să am acces la varianta lor pdf sau word. Din septembrie 2016, tezele de doctorat sunt accesibile la Biblioteca Națională exclusiv în format electronic. De atunci încoace aproape toate tezele verificate – cu câteva excepții – le-am verificat citindu-le pe calculator la Biblioteca Națională. Cel mai recent exemplu, teza lui Nicolae Ciucă. În concluzie, nu am nevoie de varianta pdf sau word ca să verific o teză.
  3. Dacă voi decide să verific teza lui dr. Bode o voi face de una singură, fără ajutor, așa cum am făcut întotdeauna.
  4. Modul în care îmi aleg subiectele de presă în viitor va fi același pe care l-am aplicat întotdeauna: interesul public”, a scris Emilia Șercan.

La prima postare, jurnalista a primit și un răspuns de la actualul director al Bibliotecii Naționale, Adrian Cioroianu: „Dnă Șercan, vă mulțumesc, m-ați scutit de câteva replici. Vă rog în mod PUBLIC, de acum, în virtutea bunelor intenții pe care vi le conced, să mă sunați/contactați înainte de a scrie ceva despre mine sau despre BNaR. Într-o postare a dvs din această săptămână ați sugerat câteva lucruri, despre BNaR și despre mine, care pur și simplu nu sunt adevărate. Vă stau la dispozitie oricând, pentru o dezbatere publică.”

Iată și răspunsurile Emiliei Șercan: „Domnule Cioroianu, nu am sugerat nimic, am citat dintr-un răspuns pe care BNaR mi l-a oferit sub semnătura dvs. la o solicitare de informații publice. Atunci când va fi cazul să vă cer opinii, vă voi suna. Până atunci, Legea 544/2001 mi-e un instrument suficient pentru a obține informațiile publice de care am nevoie”.

„Adrian Cioroianu, e o noutate sa aflu ca fotografierea monitoarelor cu teze e interzisa de o lege, eu știam ca e vorba despre regulamenul BNaR. V-am trimis in seara asta o noua solicitare de informatii publice prin care va solicit sa imi furnizați cadrul legal. O veti gasi pe email, cand ajungeți la birou”, i-a transmis jurnalista, duminică, directorului Bibliotecii Naționale.

Directorul Bibliotecii Naționale, Adrian Cioroianu, vine cu explicații și promite că „un exemplar va fi, din zilele următoare, la dispoziția publicului”

Profesorul Cioroianu a continuat, pe contul său de Facebook, să o invite pe Emilia Șercan la o dezbatere publică și a menționat că, dacă aceasta refuză, își va prezenta argumentele „în fața oricui”.

„Un mesaj #PUBLIC către dna Emilia Sercan // Și o #provocare spre o dezbatere publică, spre lămurirea celor interesanți: dnă Șercan, în funcție de programul amândurora, vă provoc la o #dezbatere publică! // Să nu mai comentăm unul în lipsa celuilalt!
Dnă Șercan,
Vă rog în mod PUBLIC, de acum, în #virtutea bunelor intenții pe care vi le conced, să mă sunați/contactați, în mod oficial sau privat, înainte de a scrie ceva/orice despre mine sau despre Biblioteca Națională a României, #BNaR, așa cum ați făcut-o până acum. Aceasta este o condiție elementară a presei de #calitate.
Ca #profesor la #Universitatea din #București, ca unul care pică studenți care încearcă sa copieze, nu cred că un om normal la cap și-ar imagina că eu aș putea tolera #plagiate, la orice nivel.
Dnă Șercan, rog nu luați eleganța mea comportamentală drept o garanție de tăcere asupra tuturor animozităților dvs. Ca unul care a admirat inițial demersurile dvs. pentru onestitate intelectuală, rog (în virtutea acelorași #valori #democratice) să nu mai folosiți #numele meu înainte de a-mi cere opinia atunci când scrieți despre mine sau despre instituția pe care temporar o conduc.
Așa încât îi avertizez pe toți imprudenții care asociază numele meu la această poveste a unor #plagiatori reali sau potențiali: dreptul oricărui opinent e să spună ce vrea, iar dreptul meu e să apelez la ultima instanță, numită Justiție.
Într-o postare a dvs, dna Șercan, din această săptămână trecută ați sugerat câteva lucruri, despre #BNaR și despre mine, care pur și simplu nu sunt adevărate. Am #argumente cu care să vă combat. Vă stau la dispozitie oricând, pentru o dezbatere #publică.
Iar dacă dvs nu veți fi curioasă, aflați că o să le explic eu însumi, în fața oricui.
Ca să fie foarte clar: plagiatorii politici, care or fi ei, vor cădea rând pe rând, deci cu atât mai mult o invit pe dna #Șercan la o dezbatere PUBLICĂ pe acest subiect”, a scris Adrian Cioroianu, pe Facebook, în noaptea de duminică spre luni. (cam multe hashtag-uri pentru un istoric și scriitor român, dar are și indexarea pe social media rostul ei!, n.r.)

Ulterior, directorul Bibliotecii Naționale a revenit cu o postare luni la prânz, în care spunea că a dispus în mod excepțional prelucrarea cu prioritate a cărții ce conține teza de doctorat a ministrului Bode, urmând ca un exemplar din această lucrare să fie pus la dispoziția publicului în câteva zile.

„Pentru toți cei interesați – inclusiv dna Emilia Sercan
Cartea ministrului L.N. Bode este la #Biblioteca #Națională a #României, n-a fost nici o clipă secretizată, ci doar pe fluxul normal de prelucrare a datelor (foto 1-3).
Dată fiind polemica lansată (fără voia sau implicarea #BNaR) am dispus, în mod excepțional, prelucrarea cu prioritate a acestei cărți, din care un exemplar va fi, din zilele următoare, la dispoziția publicului. In mod normal, potrivit fluxului de lucru, cartea ar fi fost prelucrată în următoarele 6-8 săptămâni.
In privința valorii sau originalității cărții, autorul și contestatarii săi pot discuta pe mai departe, dar rog să se rețină că BNaR e doar păstrătoarea cărților și nu are nici o atribuție de verificare, validare sau control a cărților depuse.
Cartea aceasta, printre alte titluri, a fost trimisă la BNaR la inceputul anului 2022 de către editura care le-a publicat. Din cele 7 exemplare, 4 vor pleca, după prelucrare, la Biblioteca Academiei din București, la BCU Cluj, BCU Iași, și BCU Timișoara. Cele 3 exemplare rămase la BNaR, din orice carte, se împart astfel: un exemplar intra in Depozitul legal intangibil, un exemplar este disponibil la raft, un exemplar este destinat schimbului cu alte biblioteci.
În fiecare lună, la BNaR ajung (repet: lunar) între 1800 – 2500 de titluri de carte, fiecare în câte 7 exemplare, plus câteva sute de cursuri, plus cca 2000 – 2500 de periodice. Este de la sine înțeles că prelucrarea lor și transportul în țară sunt foarte cronofage.
În foto 4, scrisoarea-tip primită de dna Emilia Șercan de la BNaR, în numele meu (nu e semnătura mea, ci a celui/celei care în acea zi s-a ocupat de corespondența de gen). Repet: este o scrisoare-tip, care spunea adevărul – cartea era la BNaR, în curs de prelucrare.
Prezumțiile, aluziile, ironiile etc. din diverse postări ale dnei Șercan (referitoare la BNaR) nu-i fac cinste, ba chiar coboară în ridicol un demers al d.sale pe care eu l-am crezut serios”, a scris Adrian Cioroianu în prezentarea câtorva fotografii doveditoare.

Numele lui Cioroianu și semnătura „altcuiva”

Referitor la fotografia a 4-a, ea este semnată cu numele d-lui Adrian Cioroianu scris de tipar, ștampila Bibliotecii Naționale și o semnătură făcută de mână (nimeni nu s-a îndoit că nu este semnătura d-lui Cioroianu până când el însuși a dezvăluit că n-ar fi a lui. Nu avem decât să-l credem pe cuvânt sau să luăm la puricat și comparat alte documente semnate de el/în numele lui. Între timp, cine are vreo carte primită cu autograf de la Adrian Cioroianu și ne poate trimite foto cu dedicația scrisă de autor? n.r.).

Emilia Șercan s-a apărat rapid. „vă cer public sa prezentați „Prezumțiile, aluziile, ironiile etc. din diverse postări ale dnei Șercan referitoare BNaR nu-i fac cinste, ba chiar coboară în ridicol un demers al d.sale pe care eu l-am crezut serios.” Este deja a “n”-a oară în care afirmați așa ceva. Vă cer să prezentați public aici dovezile celor afirmate mai sus de dvs”, a comentat jurnalista, citată de Știri pe Surse.

Adrian Cioroianu, chemat la Parlament de Iulian Bulai să dea explicații pe 17 octombrie

Preşedintele Comisiei pentru cultură din Camera Deputaţilor, deputatul USR Iulian Bulai, îl invită la Parlament pe directorul Bibliotecii Naţionale, Adrian Cioroianu, pentru a discuta despre „actualul blocaj” în accesarea tezelor de doctorat aflate la bibliotecă şi identificarea soluţiilor legale şi administrative de rezolvare a situaţiei. Potrivit unui comunicat de presă remis Agerpres, luni, de Uniunea Salvaţi România (USR), invitaţia a fost transmisă pentru data de 17 octombrie, ora 13:00.

Iată fotografiile cu care a ieșit public luni Adrian Cioroianu pe post de dovezi: (articolul continuă dedesubt)

Citiți și: STIRIPESURSE.RO publică prima recenzie la teza de doctorat semnată de dr. Lucian Bode, ministrul de Interne și al Justiției

Istoricul Adrian Cioroianu, fost ministru de Externe al României, susține că e absolut firesc ca și în țara noastră să existe „iliberali”, cu referire la declarațiile făcute de Andrei Marga, fost ministru de externe și al educației în Guvernul României

A afirma public în România că Bucovina întreagă e românească echivalează cu crimă-gânditul, deși e la fel de adevărat ca a spune că iarba e verde. De ce a devenit Andrei Marga inamicul public nr 1 la București? EDITORIAL

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *