Salutări din Sibiu!
La Sibiu lucrurile se fac și se desfac. După ninsori ce au ținut aproximativ o săptămână, a urmat o perioadă de stagnare geroasă și, în fine, una a dezghețului însorit. Am putea spune un început de Mărțișor, dar nu și de primăvară, căci ultimii ani ne-au învățat că iernile seci se răzbună mai apoi în primăveri ploioase, precipitațiile începând cam după zilele Babelor din martie. Deocamdată, zăpada s-a cam topit din oraș, dar zâmbește în soare pe crestele Munților Făgărași.
Am avut parte și de două cutremure în două zile, marea știre a zilei apărând abia în a treia zi, când toată lumea aștepta încordată un nou cutremur care nu s-a mai produs, lăsând pe toți cu ochii în soare.
Deocamdată e senin și apropierea sfârșitului de săptămână îndeamnă la călătorii. Trenul din imagine e doar un semn de întrebare captat din mers, știm de unde venea (din gara mare a Sibiului), dar nu știm încotro se îndrepta: poate la Ocna, poate la Sighișoara sau, de ce nu, la Alba Iulia.
Pe voi unde vă mână dorul de ducă?
Citiți și: Salutări din Pădurea Neagră (3) ! (Ioan Sperling)
Mai am astăzi si de mâine mă arunc in valurile civilizatiei!
Intre timp am un sunet nou venit odata cu norii , ploaia, vremea urâta; suierul celor 4 mori de vant care dupa o pauza de o saptamana s-au hotarât sa recupereze curentul pierdut!