
24 februarie 2023: Un an de la invazia rusă din Ucraina. FOTO-DOCUMENT cu prima reacție de la București
Nu există război serios care să-nceapă de Dragobete într-o zi de joi! Cam asta spuneam anul trecut pe Facebook, în prima zi a „Operațiunii Militare Speciale” declanșate de armata rusă pe teritoriul formal al Ucrainei. Și chiar eram convins că va fi un Blitz-Krieg de 4 zile, care se va încheia duminică prin ocuparea Kievului, după ce rușii vor fi lăsați să treacă precum prin brânză prin sute de kilometri de teritoriu. Numai că războiul fusese pregătit și de partea cealaltă, rezistența îndârjită făcându-i pe ruși să se retragă din ceea ce credeam că va fi ținta lor principală, nordul Ucrainei, și să se concentreze spre sud și litoralul Mării Negre. Un an mai târziu, ei n-au cucerit nici măcar jumătate din ceea ce noi credeam că vor realiza în doar 4 zile, mulțumindu-se cu vreo 25 – 30 la sută din teritoriu și nereușind să ocupe pe deplin Donbasul. Un alt mit care s-a spulberat între timp era că se vor opri după ce-și vor fi luat autoproclamatele republici Donețk și Lugansk în stăpânire, dar în nici 6 luni și-au mai întemeiat „republici” și în Herson și Zaporojia, ba chiar le-au integrat prin referendum în componența Federației Ruse, dar nu prea au reușit să le mențină pe cele sudice. Între timp, suntem în pragul căderii Bahmutului, despre care unii cred că este penultima mare redută a Ucrainei, după care cea care urmează va fi mult mai greu de apărat de către forțele Kievului. Ucrainenii sunt disperați să deschidă fronturi secundare ca să-i epuizeze pe ruși, au încercat chiar să implice țări membre NATO în acțiuni de „auto-apărare” față de rachete sovietice care s-au dovedit apoi că n-ar fi fost trase de ruși sau, dacă au fost, n-au intrat în spațiul aerian al NATO. E vorba de provocările față de Polonia și România. Analiștii speculează pe o posibilă operațiune poloneză în Belarus sau Ucraina de vest, precum și pe una românească în Republica Moldova și chiar în Bugeac, după zvonurile unei iminente atacări a Transnistriei de către ucraineni, la care Rusia ar urma să răspundă cu invadarea Basarabiei centrale și sudice + „eliberarea” Transnistriei.
Dar, în timp ce perspective tot mai sumbre ne amenință și lumea așteaptă să vadă nu dacă, ci când va avea loc următoarea escaladare, să ne amintim cine au fost primii care au ieșit să-și demonstreze sprijinul necondiționat față de Ucraina acum un an în Bucureștiul aflat încă sub restricțiile dictaturii covidioate conduse cu mână de fier de actualul apărător al „democrației” și „valorilor europene”, Klaus Iohannis: grupările de homosexuali și asociațiile de lobby curcubeic (pentru că nu ne putem închipui că toată junimea anti-„ciumă roșie” din fotografia-document era și practicantă a păcatului sodomiei, deși milita în numele acesteia – făcând o revoluție contra moravurilor „tradiționale”, dar „răsturnând prejudecățile” cu fața – și gura! – regulamentar poprită de „măscuță”!
Privind la acești tineri „frumoși și liberi” pe care nici Jandarmeria nu i-a amendat pentru adunare publică în mai mult de 100 de persoane fără certificat – așa cum proceda cu protestatarii pro-Libertate din vremea pLandemiei – , nu se poate să nu te-apuce duioșia gândindu-te că ăștia sunt votanții lui Iohannis, dar și recruții fără instrucție pe care președintele se încrede că-i va trimite pe front în Basarabia ca să moară cu muscalii de gât:
„Da, România este nu doar pregătită, este dispusă să sprijine Moldova în orice – repet – în orice scenariu. Cum va arăta acest sprijin concret depinde, evident, de evoluția situației geopolitice. În momentul acesta, ştiți foarte bine că îi sprijinim cu electricitate, gaz, și așa mai departe, îi ajutăm să-și reformeze instituțiile, dar suntem dispuși și eu personal sunt dispus să mergem mult mai departe, dacă situația o va impune.” (Klaus Iohannis, 22 februarie 2023)
Ce să zicem? Ai noștri, ca brazii, cu „slava” pe piept!
P.S.: Ucraina e conștientă că, dacă va ajunge cumva cândva în Uniunea Europeană, așa vor arăta și fiii și fiicele ei? Și că nu numai românii vor fredona atunci refrenul „Păcat, păcat, de sângele vărsat!”…