Verificare factuală: Klaus Iohannis MINTE când spune că ADÂNCIREA canalului Bîstroe ar fi „un mit”. Ministrul Infrastructurii Ucrainei îl contrazicea încă din 8 mai, când folosea cuvântul DRAGARE și recunoștea creșterea adâncimii până la 6,5 metri
Președintele Klaus Iohannis a afirmat joi, 29 iunie, la Bruxelles, că partea ucraineană nu ar fi realizat lucrări de adâncire pe canalul Bîstroe-Chilia de pe Dunăre, ci numai lucrări „de întreținere”. Părerea președintelui despre scandalul Bîstroe (și consecințele dragajului ucrainean asupra debitului apei și a ecosistemului rezervației biosferei „Delta Dunării”) este că „discuția care a fost s-a dovedit a fi contraproductivă” și că „până acum, totul a fost un mit”. Declarațiile au fost făcute în marja participării reprezentantului României la reuniunea Consiliului European, urmată de o conferința de presă la care unul dintre jurnaliștii români i-a adresat președintelui întrebarea despre transportul de cereale ucrainene pe Dunăre, via Bîstroe. Iohnnis a continuat să practice jocul de cuvinte „întreținere” nu „adâncire” și a negat vehement manevrele de dragaj ale părții ucrainene, care au dus aproape la dublarea adâncimii canalului Bîstroe și a unor porțiuni din brațul Chilia.
Minciuna prezidențială e demascată de însuși ministrul ucrainean al Infrastructurii, Oleksandr Kubrakov. Acesta spunea într-un interviu dat pe 8-9 mai 2023 revistei Biz.nv.ua că Ucraina nu a considerat avantajoase condițiile de transport pe brațul Sulina oferite de România, motiv pentru care a demarat acțiuni atât de modernizare, cât și de DRAGARE – cuvânt folosit chiar de oficialul ucrainean – pentru canalul Bîstroe și extensia lui de pe brațul Chilia.
Kubrakov a demontat „mitul dragajului” invocat de Iohannis, arătând și cu cât a fost ADÂNCIT canalul: „creșterea pescajului maxim la 6,5 metri (înainte era de 3,9 metri)”. Totodată, ministrul ucrainean spune că nu se va opri aici, întrucât are ambiția ca, până la finele anului în curs, „volumul de transbordare a mărfurilor în porturile dunărene” să crească până la „de 3 ori mai mult decât înainte de război”.
Așteptăm cu nerăbdare ziua în care să putem alătura filmării în care Klaus Iohannis susține că Bîstroe este un mit o filmare cu triplarea traficului naval în urma dublării adâncimii canalului Bîstroe (fără consultare cu România și, se pare, în totala neștiință a autorităților române)!
„Jurnalist: Aș vrea să vă întreb dacă în cadrul Consiliului veți discuta și dacă partenerii dumneavoastră de pe Flancul Estic, când vorbim de importul de cereale ieftine din Ucraina, dacă vor pune problema tranzitului, pentru că Marea Neagră este pusă sub semnul întrebării continuu de către Rusia, tranzitul cerealelor pe Marea Neagră. Pe de altă parte, din nou, Ucraina aduce în discuție adâncirea Canalului Bâstroe, din câte înțeleg, și pe acest fond, comisarul pentru agricultură promisese în urmă cu o lună că va discuta cu România și cu comisarul Vălean despre niște investiții în infrastructura din România, ca să fie un flux mai bun.
Președintele României: Cred că este, între timp, un lucru cunoscut că cea mai mare parte a exporturilor de cereale ucrainene se face prin România, prin căile logistice din România, în esență, prin portul Constanța. Dar până acolo se ajunge pe cale ferată, pe cale rutieră, și o parte, este adevărat, că se exportă din Ucraina direct pe Dunăre, via Canalul Bâstroe și Marea Neagră.
Noi am înlesnit acest export, i-am scutit de taxe, îi sprijinim în continuare și credem că este un lucru corect pe care îl facem. Este un lucru corect și față de Ucraina, pe care avem tot interesul să o sprijinim, fiindcă de aici provine o parte semnificativă a veniturilor statului ucrainean.
Pe de altă parte, este corect față de destinatar, sunt multe state care sunt destul de sărace și depind de aceste cereale care vin din Ucraina. Deci, noi vom înlesni în continuare tranzitul.
Sigur că noi am căutat și am găsit căi prin care să nu fie dezavantajați producătorii interni. Și aici sunt două chestiuni: am negociat cu Comisia și, probabil, știți că s-a deblocat un ajutor semnificativ, cred că de 100 de milioane, chiar zilele trecute, pentru producătorii care au avut pierderi din cauza unor sincope legislative, ca să mă exprim așa. Aceste chestiuni vor fi corectate.
În al doilea rând, m-ați întrebat de Bâstroe. Există de mult intenția ucraineană de a folosi într-un mod rezonabil Canalul Bâstroe pentru a ieși la Marea Neagră. Dacă se vor face lucrări sau nu rămâne de văzut. Până acum, totul a fost un mit, nu s-au făcut lucrări de adâncire, ultimele măsurări au arătat că s-au făcut lucrări de întreținere.
Dacă se vor face alte lucrări decât de întreținere, care sunt absolut în regulă, acestea nu se pot face fără să fie cooptate entitățile internaționale care se ocupă de protejarea Deltei Dunării și fără România. Deci nu cred că există aici o discuție și, cel puțin, discuția care a fost s-a dovedit a fi contraproductivă.
Însă, este adevărat, ucrainenii vor să existe un trafic mai intens pe Dunăre și aici noi putem, în continuare, să mai facem câteva îmbunătățiri și instituționale, dar și în felul în care se navighează pe Sulina pentru a-i ajuta”, a declarat Klaus Iohannis, citat de presidency.ro.
Ministrul ucrainean al Transporturilor și Infrastructurii arătase însă foarte clar că nu-l interesează atât de mult traficul fluvial pe Sulina, cât cel de pe Bîstroe-Chilia: „În primele luni de la invazia la scară largă, singura rută maritimă care lega Ucraina de lume era Canalul Sulina, principala strâmtoare navigabilă a estuarului Dunării din România. Cu toate acestea, capacitatea sa era extrem de redusă, cu o medie de trei nave pe zi care treceau spre porturile noastre. După eliberarea insulei Șerpilor, am reușit să deschidem canalul Bîstroe, care se află deja în apele ucrainene, pentru traficul naval. Acest lucru ne-a permis să creștem de 3 ori debitul porturilor dunărene – până la 9 nave pe zi”, explica Oleksandr Kubrakov la data de 9 mai 2023 pentru publicația Biz.nv.ua.
Discuția amintită de jurnalistul român despre investiții europene în infrastructura din România pentru preluarea exporturilor ucrainene de cereale au avut într-adevăr loc la Liov pe 6 iunie, când Ucraina a fost acceptată în programul european „Conectarea Europei”. Din comunicatul ucrainean rezultă că România dorește să pună la dispoziția Ucrainei infrastructura sa rutieră și feroviară – nici un cuvânt despre transportul fluvial! Însă ucrainenii mai spun că ei vor înainta spre aprobare Comisiei Europene 6 proiecte de otimizare a traficului transfrontalier de mărfuri și că Ucraina vrea să atragă „fonduri UE pentru a sprijini dezvoltarea unor rețele transeuropene de înaltă performanță, durabile și eficient interconectate în domeniile transporturilor” – ar fi vorba de 21 miliarde de euro până în 2027.
„Acordul relevant dintre Ucraina și UE privind participarea Ucrainei la programul „Conectarea Europei” al Uniunii Europene a fost semnat astăzi, la Liov, de către Oleksandr Kubrakov, viceprim-ministru pentru reconstrucția Ucrainei – ministrul dezvoltării comunităților, teritoriilor și infrastructurii, și Adina Vălean, comisarul european pentru transporturi.
Cum vom folosi această oportunitate? În primul rând, ne vom concentra pe dezvoltarea logisticii de export la frontierele noastre vestice. Vorbim despre creșterea capacității punctelor de control rutier și feroviar. Discutăm deja cu partenerii noștri europeni despre implementarea primelor șase propuneri de proiecte. Am depus cereri și așteptăm rezultatele procesului de selecție în luna iunie.
În același timp, am început să lucrăm la pregătirea propunerilor de proiecte pentru anul viitor. Îi mulțumesc doamnei Adina Vălean și, în general, partenerilor noștri europeni pentru cooperare și pentru pașii concreți și reali în vederea integrării Ucrainei în spațiul european de transport”, a declarat Kubrakov.
Acordul semnat deschide posibilitatea de a atrage fonduri UE pentru a sprijini dezvoltarea unor rețele transeuropene de înaltă performanță, durabile și eficient interconectate în domeniile transporturilor, energiei și serviciilor digitale.
Bugetul total al programului până în 2027 este de aproximativ 21 de miliarde de euro.
Finanțarea proiectelor depuse în cadrul CEF prevede că jumătate din costuri sunt acoperite de către țara solicitantă din surse proprii sau de la instituții financiare internaționale, iar 50% din finanțare este asigurată de program.
În acest an, Ministerul Comunităților, Teritoriilor și Infrastructurii, împreună cu alte state membre ale UE, a înaintat șase propuneri pentru examinare. Toate acestea vizează optimizarea și modernizarea fluxurilor de trafic în ceea ce privește capacitatea infrastructurii la punctele internaționale de trecere a frontierei rutiere și feroviare.
Tot în cadrul întâlnirii cu Adina Vălean, Oleksandr Kubrakov le-a vorbit partenerilor europeni despre atacul terorist rusesc asupra barajului hidrocentralei Kakhovka. Imediat după semnare, vicepremierul s-a deplasat în regiunea Herson”, a transmis Ministerul Infrastructurii din Ucraina la data de 6 iunie 2023 pe Facebook.
Obsesia dezvoltării de către Ucraina a așa-numitului „cluster portuar dunărean” – o denumire eufemistică pentru cele 3 porturi care fac legătura dintre Marea Neagră și brațul Chilia via canalul Bîstroe prin fostul teritoriu românesc Bugeac (sudul Basarabiei) – a fost repetată în ultimele luni de oficialii ucraineni la aproape toate deplasările lor interne și externe:
„Inițiativa porturilor și cerealelor ucrainene – în centrul călătoriei de lucru a președintelui Ucrainei la Odesa
În cadrul ședinței de lucru, desfășurată la Odesa sub președinția președintelui Ucrainei Vladimir Zelenski, s-a discutat despre starea actuală a infrastructurii portuare, inițiativa cerealelor (Grain Deal, n.r.) și dezvoltarea unor rute logistice alternative pentru exportul produselor ucrainene.
În special, vicepremierul Restaurării Ucrainei – ministrul Dezvoltării Comunităților, Teritoriilor și Infrastructurii Oleksandr Kubrakov a raportat perspectivele de dezvoltare ale porturilor ucrainene de la Marea Neagră și Dunăre, dimensiunea de securitate a muncii lor și problemele legate de implementarea Inițiativei cerealelor.
„Inamicul continuă să creeze dificultăți pentru operarea porturilor ucrainene, inclusiv blocarea efectivă a operațiunii celui mai mare port ucrainean de la Marea Neagră, „Sud”. În acest sens, cel puțin 10 țări nu primesc alimente. Pentru a diminua pagubele provocate, intenționăm să mărim perimetrul clusterului portuar Dunărean.
De asemenea, în cadrul ședinței, am discutat despre cum putem consolida protecția infrastructurii portuare și cum putem dezvolta rute logistice alternative pentru exportul produselor agricole ucrainene. Este vorba, în special, despre dezvoltarea infrastructurii feroviare şi rutiere la graniţele vestice şi lângă porturile ucrainene”, a declarat Oleksandr Kubrakov pe 1 iunie 2023, potrivit unui comunicat oficial, postat pe Facebook de Ministerul ucrainean al Infrastructurii.
Ucraina se mândrește cu investiții chiar și în infrastructura din Republica Moldova, urmând să modernizeze o rută feroviară moldavă care poate transporta cereale și alte mărfuri ucrainene către porturile moldave și românești de la Dunăre:
„Ucraina și Republica Moldova sunt membre ale Rețelei transeuropene de transport (TEN-T), care se construiește sub auspiciile Uniunii Europene. Scopul acesteia este de a conecta Europa de la vest la est și de la nord la sud cu o rețea de drumuri, căi ferate, aeroporturi și căi navigabile”, se arată într-un alt comunicat al Ministerului Infrastructurii din Ucraina, postat pe Facebook la data de 31 mai. (articolul continuă dedesubt)
Facem precizarea că, anterior, Ucraina solicitase primirea în rețeaua TEN-T și a porturilor care leagă Marea Neagră de Dunăre via Bîstroe, fapt la care reprezentanța României la UE s-a opus cu argumente încă din luna februarie a.c.
Oficialii ucraineni și-au etalat planurile privind „clusterul portuar dunărean” chiar și în Coreea de Sud:
„În cadrul ședinței înalților oficiali și reprezentanți ai afacerilor din Republica Coreea, ministrul adjunct al Dezvoltării Comunităților, Teritoriilor și Infrastructurii Ucrainei Олександра Азархіна a prezentat prioritățile cheie ale recuperării pentru anul 2023. Am discutat separat despre proiectele Concesiunii Portului de la Marea Neagră, dezvoltarea Clusterului Dunării și sprijinul Inițiativei Grain Deal”, se arată în postarea din 24 mai a Ministerului Infrastructurii din Ucraina.
Dar cea mai mare dovadă că „mitul” Bîstroe despre care vorbește Iohannis a devenit realitate o găsim în postarea din 8 mai 2023 a Ministerului Infrastructurii din Ucraina:
„Oleksandr Kubrakov: Ucraina a câștigat 1,5 miliarde de dolari în plus după deschiderea brațului Bîstroe pentru transportul maritim în Delta Dunării
Vicepremierul – ministru al Comunităților, Teritoriilor și Dezvoltării Infrastructurii a povestit despre acest lucru în rubrica sa pentru NV. Oleksandr Kubrakov a subliniat că, după eliberarea insulei Șerpilor, deschiderea canalului Bîstroe a permis triplarea capacității porturilor din clusterul dunărean – până la 9 nave pe zi. Efectul pentru stat a fost de aproximativ 10 milioane de tone suplimentare de marfă pe an. Deschiderea canalului Bîstroe a dus, de asemenea, la o reducere cu 30% a tarifelor de transport de marfă. O logistică mai ieftină contribuie la creșterea competitivității produselor ucrainene pe piețele internaționale, care a fost zdruncinată semnificativ după invazia totală a Rusiei.
Porturile Izmail, Reni și Ust-Dunăre, situate pe Dunăre, au primit de fapt un nou suflu de viață. Dunărea se transformă dintr-o rută maritimă alternativă în una principală.
Porturile dunărene au atins un record de 12 escale de nave și 90.000 de tone pe zi. Acest lucru injectează zeci de milioane de dolari în economia țării în fiecare lună.
Versiunea integrală a rubricii lui Oleksandr Kubrakov, ministrul Dezvoltării Comunităților, Teritoriilor și Infrastructurii, poate fi găsită la link-ul următor”.
Link-ul următor este un interviu publicat pe 9 mai de publicația ucraineană Biz.nv.ua în care ministrul Infrastructurii de la Kiev spune cu subiect și predicat că Ucraina a ADÂNCIT porțiuni din canalul Bîstroe de la 3,9 la 6,5 metri:
Noua viață a porturilor ucrainene de pe Dunăre. Cum o rută alternativă devine principală (Biz.nv.ua)
„Începând cu 24 februarie 2022, majoritatea porturilor maritime ucrainene au fost blocate. Doar porturile maritime situate pe Dunăre – Izmail, Reni și Ust-Dunăre – au putut funcționa.
Anul trecut, transbordarea de mărfuri prin aceste porturi a fost de peste 16 milioane de tone. Care sunt perspectivele pentru clusterul portuar dunărean? Va fi acesta capabil să înlocuiască exporturile pe cale maritimă?
Economia Clusterului Dunării
În primele luni de la invazia la scară largă, singura rută maritimă care lega Ucraina de lume era Canalul Sulina, principala strâmtoare navigabilă a Deltei Dunării din România. Cu toate acestea, capacitatea sa era extrem de redusă, cu o medie de trei nave pe zi care treceau spre porturile noastre.
După eliberarea insulei Șerpilor, am reușit să deschidem canalul Bîstroe, care se află deja în apele ucrainene, pentru traficul naval. Acest lucru ne-a permis să creștem de 3 ori debitul porturilor dunărene – până la 9 nave pe zi. Efectul pentru stat a fost de aproximativ 10 milioane de tone de marfă în plus pe an, iar pentru economie – un plus de 1,5 miliarde de dolari. Deschiderea canalului Bîstroe a redus, de asemenea, tarifele de transport de marfă cu 30%. O logistică mai ieftină este esențială pentru creșterea competitivității produselor naționale pe piețele internaționale, care a fost afectată semnificativ de la izbucnirea războiului.
Dezvoltarea rapidă a clusterului portuar dunărean într-un an de război
De la începutul invaziei, Ucraina a făcut apel în mod repetat la Comisia Dunării, la ONU, la Direcția Generală Mobilitate și Transport a Comisiei Europene și la alți parteneri internaționali pentru a crește intensitatea traficului naval prin Canalul Sulina. Am considerat că aceasta este o perspectivă atât pentru țara noastră, cât și pentru Europa.
De asemenea, am decis să aducem secțiunea ucraineană a Dunării în conformitate cu caracteristicile sale operaționale istorice și să dragăm danele portuare pentru a găzdui și mai multe nave și mărfuri. (brațul Chilia și canalul Bîstroe, n.r.)
Rezultatul nu a întârziat să apară: prin creșterea pescajului maxim la 6,5 metri (înainte era de 3,9 metri), porturile dunărene au atins un record de 12 escale de nave și 90.000 de tone pe zi. Acest lucru înseamnă zeci de milioane de dolari în plus pentru economia țării în fiecare lună. De asemenea, porturile și-au dezvoltat capacitatea de export prin lansarea unor capacități suplimentare și prin manipularea unei noi game de mărfuri. De exemplu, au fost lansate peste 20 de noi terminale maritime, inclusiv un terminal de containere în portul Reni (până în prezent, porturile dunărene nu manipulau deloc containere). În plus, numărul de piloți a crescut de la 16 la 62.
Ca urmare a tuturor acestor măsuri, în luna martie a acestui an, am stabilit un record lunar absolut pentru manipularea mărfurilor de 2,8 milioane de tone și un record zilnic de 93,8 mii de tone.
În plus, dezvoltăm infrastructura auxiliară de transport. La începutul lunii aprilie, am deschis punctul de trecere a frontierei feroviare Serpneve-1-Basarabeasca, ceea ce ne-a permis să lansăm transportul de mărfuri prin intermediul tronsonului feroviar restaurat.
Mai mult, dezvoltăm și infrastructura auxiliară de transport. La începutul lunii aprilie, am deschis punctul de trecere a frontierei feroviare Serpneve-1-Basarabeasca, ceea ce ne-a permis să lansăm transportul de mărfuri pe tronsonul feroviar restaurat Berezine-Basarabeasca ( Republica Moldova). Acest lucru ne oferă o rută feroviară către porturile ucrainene de pe Dunăre, în special către portul Reni, iar exportatorilor noștri, o logistică convenabilă către portul românesc Galați și portul moldovenesc Giurgiulești.
Pentru a consolida logistica feroviară pe ruta Dunării, am convenit cu Republica Moldova să simplificăm procedurile de control pentru tranzitul feroviar al mărfurilor cu punct de plecare și destinație în Ucraina sau în Republica Moldova. De fapt, se introduce călătoria non-stop prin teritoriul Ucrainei între punctele de control Fricatsei-Etulia și Ren- Giurgiulești, ceea ce va contribui la creșterea volumului de mărfuri transportate pe calea ferată.
Pentru a deservi actualul trafic de mărfuri, Agenția de Stat pentru Restaurarea și Dezvoltarea Proiectelor de Infrastructură lucrează la un plan de modernizare a tronsoanelor de drumuri către porturile dunărene și a drumurilor de acces către punctele de trecere a frontierei cu Republica Moldova, în total aproape 40 km.
Separat, agenția va lucra la modernizarea punctului de control de la Reni. Se planifică nu doar refacerea drumului de acces la acesta, ci și amenajarea unei benzi separate pentru camioane, revizuirea spațiilor, dotarea cu noi instalații sanitare, reconstrucția sistemului de alimentare cu apă și canalizare, instalarea unui sistem de scanere, a unei cozi electronice etc.
Strategie de câștig reciproc
În mod evident, aceste măsuri luate de stat și de întreprinderile de stat nu sunt suficiente pentru a realiza pe deplin potențialul porturilor dunărene. Necesarul de investiții este de cel puțin 120 de milioane de dolari și nu va putea fi atras doar de către stat.
De aceea, participarea întreprinderilor este esențială. La 17 ianuarie, Fondul Proprietății de Stat al Ucrainei a scos la licitație cu succes portul de stat de acostare Ust-Dunăre în cadrul unei licitații online. Aceasta a fost prima vânzare a unei companii de stat de acostare din istoria Ucrainei independente. Prețul de pornire în timpul licitației s-a mai mult decât triplat de la 60 de milioane de grivne (UAH) la 201 milioane de grivne, iar 8 ofertanți au concurat pentru dreptul de a privatiza portul.
Partenerii internaționali sunt, de asemenea, pregătiți să investească în porturile din regiunea Dunării. În special, Ministerul Infrastructurii și BERD au lansat un proiect comun pentru a studia logistica de export în Basarabia.”
A se vedea, de asemenea:
De trei ori mai mult decât înainte de război. Kubrakov preconizează o creștere semnificativă a transbordării de mărfuri în porturile dunărene până la sfârșitul anului (Biz.nv.ua)
„Volumul de transbordare a mărfurilor în porturile dunărene ar putea crește la 20 de milioane de tone până la sfârșitul acestui an, față de 16 milioane de tone anul trecut, ceea ce reprezintă de trei ori mai mult decât înainte de război.
Acest lucru a fost declarat de ministrul infrastructurii din Ucraina, Oleksandr Kubrakov.
„În ciuda faptului că astăzi porturile Izmail, Reni și Ust-Dunăre au utilizat aproape toate capacitățile disponibile de manipulare a mărfurilor, există încă potențial pentru o dezvoltare ulterioară. Aceasta include lucrări de modernizare și îmbunătățire a infrastructurii portuare, atragerea de investiții pentru construirea de noi terminale și dragare. Necesarul de investiții este de cel puțin 120 de milioane de dolari”, a declarat Kubrakov.
El a subliniat că, în timpul vizitei sale în regiunea Odesa, împreună cu ambasadorul american Bridget Brink, directorul USAID în Ucraina, James Hope, Manfred Seitz, directorul general al Comisiei Dunării, și Alan Baron, reprezentant al Direcției Generale Mobilitate și Transporturi a Comisiei Europene, a fost transmis un semnal clar: partenerii internaționali sunt pregătiți să investească în regiunea Dunării.
Kubrakov a reamintit că, în ciuda dificultăților, porturile Izmail și Reni au fost dragate, toate caracteristicile de trecere ale porturilor și canalelor au fost restabilite, iar pescajul este acum de 6,5 metri.
De asemenea, aceste porturi au pregătit infrastructura necesară și au organizat transbordarea noilor fluxuri de marfă – containere, lichide în vrac, cereale și alte mărfuri. Au fost puse în funcțiune peste 20 de terminale. Se aplică noi tehnologii de transbordare, inclusiv macarale plutitoare, reîncărcătoare mobile, barje, nave de depozitare ca depozite plutitoare și alte mijloace. În porturi au fost construite noi depozite temporare dotate cu cântare și laboratoare.
De asemenea, a subliniat importanța restabilirii legăturii feroviare pe tronsonul Basarabeasca-Berezine, care permite livrarea relativ rapidă a mărfurilor în porturi.
„Continuăm să lucrăm la conexiunea dintre Giurgiulești, la granița dintre Ucraina și Republica Moldova, și portul românesc Galați”, a declarat Kubrakov.
Anterior, s-a raportat că în 2022 Portul maritim comercial de la Reni a crescut de 6,5 ori manipularea mărfurilor.”
Nota Redacției: Traducerea celor două articole și a postărilor din limba ucraineană s-a făcut utilizând translatoare automate puse la dispoziție gratuit de Deepl.com și Facebook.com. Ne cerem scuze pentru eventuale greșeli de traducere sau adaptare, care nu au fost intenționate, dat fiind că nu cunoaștem nici limba ucraineană, nici alfabetul chirilic. Am încercat să „periem” textul traducerilor automate și să-l facem să sune cât mai natural în limba română.
V-ar mai putea interesa și…