17 noiembrie: Sfântul Ierarh GRIGORIE Taumaturgul
La 17 noiembrie se face pomenirea Sfântului Grigorie, cel care, însetat fiind de Adevăr, a știut să depășească inteligența lumească și să se îndrepte către rațiunile dumnezeiești, revelate de Domnul nostru Iisus Hristos în învățătura creștină. Le adresăm toate urările de bine cititorilor noștri care poartă numele de GRIGORE, GREGORIAN, GRIG ș.a.!
Sfântul Grigorie a învățat inițial filozofia greacă și egipteană dar, nepotolindu-și setea de Adevăr, s-a dus la marii dascăli creștini din Alexandria, unde a și fost botezat.
S-a retras în pustie și, deși s-a ascuns, a fost găsit și hirotonit episcop.
Și-a sfârșit alergarea pământească în anul 270, după ce a încreștinat întreaga cetate Neocezareea.
Pentru rugăciunile Sfântului Ierarh Grigorie Taumaturgul, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi!
17 noiembrie: Pomenirea Sfântului Grigorie Făcătorul de Minuni, Episcopul Neocezareei
„Acest bărbat dumnezeiesc și puternic făcător de minuni a fost numit al doilea Moise. Grigorie s-a născut din părinți păgâni, dar bogați și cinstiți. El a cercetat înțelepciunea elină și egipteană și a văzut toată neputința și strâmbătatea lor. Atunci s-a întors către dascălii creștinismului, îndeobște către Origen din Alexandria, care i-a fost dascăl vreme de mai mulți ani și de la care a primit botezul. Păzindu-și curăția trupului și a sufletului, el a voit să se dăruiască cu totul lui Hristos Dumnezeu. Pentru aceea a ieșit în pustie, unde a petrecut multă vreme în aspre nevoințe, încât vestea despre dânsul ajunsese până departe. Episcopul Fedim al Amasiei a vrut să-l sfințească Episcop al Neocezareei. Dar Grigorie cel văzător cu duhul a cunoscut de mai înainte gândul lui Fedim și s-a ascuns în pustie pentru a nu fi aflat de trimișii episcopului. Până în sfârșit, Fedim l-a sfințit episcop în chip minunat, iar Grigorie a fost silit astfel să primească vrednicia arhierească.
Odată i s-a arătat într-o vedenie Preasfânta Născătoare de Dumnezeu împreună cu Sfântul Ioan Teologul, iar Sfântul Ioan, la porunca Născătoarei de Dumnezeu, a pus în mâinile lui Grigorie Simbolul de Credință ce poartă de atunci numele său.
Cine poate înșirui toate minunile săvârșite de al doilea Moise? El avea putere asupra duhurilor rele, asupra munților și apelor, tămăduia toată boala și toată neputința, se putea face nevăzut de la fața prigonitorilor săi și cunoștea cu duhul cele ce se făceau la mari depărtări, precum și cugetele oamenilor.
El și-a sfârșit viața cea pământească în anul 270, fiind ajuns la adânci bătrâneți. Când a sosit în scaunul păstoresc al Neocezareei, în toată această cetate păgână, Grigorie a aflat doar 17 creștini. Săvârșindu-se din viața aceasta, a lăsat în urma sa o cetate creștină, ce avea într-însa doar 17 păgâni.
Sfântul Grigorie a primit cununa slavei din mâna Domnului său, întru Cereasca Împărăție.”
Sursa: Sfântul Nicolae Velimirovici, Proloagele de la Ohrida, vol. II, Egumenița, 2010, pag. 662 – 663.
De interes, pe teme similare: