Câteva gânduri înainte de ziua Moșilor de toamnă. Opinie de Cornelius Florin Stoica

Un articol de Cornelius Florin Stoica preluat cu acordul autorului de pe pagina sa de Facebook.

„În primul rând (trebuie să) știm faptul că prima sâmbătă din luna noiembrie este trecută în calendarul ortodox ca fiind „Sâmbătă Moșilor de toamnă”. În această zi de sâmbătă se face pomenirea moșilor, adică a strămoșilor noștri cei adormiți. Pentru că moartea este doar o trecere la cele veșnice, strămoșii noștri sunt adormiți, cum de altfel mereu sunt pomeniți mereu cei adormiți și nu se folosește cuvântul „mort”. De altfel în fiecare sâmbătă se fac parastase pentru cei care au anumite soroace, excepție zilele de sâmbătă de peste an în anumite perioade când nu se fac parastase. Dar aceste zile de sâmbătă care poartă numele de moși, este ziua în care îi pomenim pe cei mai mulți dintre ei, indiferent de numărul zilelor, săptămânilor, lunilor sau anilor de când au adormit.

Cu alte cuvinte este o zi dedicată rugăciunii pentru cei adormiți sau…….cel puțin așa ar trebui să fie. Ei bine această zi, din nefericire, devine o zi în care unii oameni încep să își etaleze „cunoștințele” în domeniul teologiei, gânduri și fapte care nu ai vreo legătură cu învățăturile Bisericii Ortodoxe. Și voi enumera câteva:

N PACHETE PENTRU MOȘII DE TOAMNĂ
Pe lângă coliva pregătită pentru cei adormiți și sticla de vin așezată lângă, de multe ori aud „Trebuie să faci 10 pachete. 15 pachete. Etc” . Ei bine, de fapt fiecare om face după putința lui. NU este stabilit nici un număr de pachete și mai ales, nu este stabilit termenul de „pachet” . Putem merge foarte bine cu coliva, lumânarea și sticluța de vin, având pomelnicul pregătit pentru a-l da la Sfântul Altar ca să fie pomenit.

N FARFURII ȘI TACÂMURI
O altă problemă des întâlnită în această situație, este cea a farfuriilor și tacâmurilor. Nici aici nu este stabilit dacă este sau nu obligatoriu să pui farfurii și tacâmuri în pachete. Sunt credincioși care abia trăiesc în viața de zi cu zi, cu pensie așa cum este ea, împărțită în N părți, mâncare, haine, medicamente, igienă, cele ale casei, încât așa zisa obligație a unui anumit număr de farfuri și tacâmuri, nu ar face nimic altceva decât să îl pună pe omul respectiv să renunța la ceva necesar pentru o așa zisă „așa trebuie”. Oare cât de absurd îl putem crede pe Dumnezeu, încât dacă cineva nu ar pune farfurii și tacâmuri în pachete, Dumnezeu nu i-ar primi jertfa? Adică dacă unul pregătește 50 de pachete cu farfurii și unul dă doar un covrig, asta înseamnă că Dumnezeu nu primește rugăciunea celui care a ținut în mână covrigul? Pentru că să știți, s-ar putea să fie chiar invers. Lui Dumnezeu nu îi place fala, mândria și mai ales faptele făcute fără pic de sentiment. (Așa trebuie să faci)

N PROSOAPE
Știu că se spune faptul că se oferă prosoape la preoți și cântăreții bisericești (numiți în popor dascăli) pentru a ne aduce aminte de persoana în numele căreia s-a dat pentru a o pomeni. Dacă o luăm așa, atunci ar trebui să ne gândim la faptul că în zilele de sâmbătă se dau zeci de prosoape. Cei care primesc prosoapele ar trebui să își aducă aminte de cine??? Care, cum, cine? Iar dacă prosopul este oferit în familie, refuz să cred că cineva își aduce aminte de cutare adormit doar când se spală pe față sau mâini. De cei adormiți ne aducem aminte în multe alte moduri cu mult mai frumoase dar mai ales purtându-i în rugăciunile noastre

CEI ADORMIȚI NU MĂNÂNCĂ, NU BEAU
Niciodată nu trebuie să avem impresia că mesele mari și îmbelșugate, cu invitați de seamă și înstăriți, va ajuta cu ceva pe cei adormiți. Din nefericire pentru unii aceste mese sunt un alt prilej de a petrece omenește, cu mâncare și băutură pe nesăturate. Nu aceasta este pomana cea adevărată. Cel adormit nu mănânca, nu bea și nu se îmbracă. Aici trebuie să avem întotdeauna cuvintele Mântuitorului care ne povățuiește atât de frumos:

„Când faci prânz sau cină, nu chema pe prietenii tăi, nici pe fraţii tăi, nici pe rudele tale, nici vecinii bogaţi, ca nu cumva să te cheme şi ei, la rândul lor, pe tine, şi să-ţi fie ca răsplată. Ci, când faci un ospăţ, cheamă pe săraci, pe neputincioşi, pe şchiopi, pe orbi și fericit vei fi că nu pot să-ţi răsplătească. Căci ţi se va răsplăti la învierea drepţilor.” (Luca 14, 12-14)

Bineînțeles că în aceste vremuri avem nenumărate moduri de a chema pe cei săraci la un ospăț. Sunt oameni vârstnici și copii abandonați prin cămine care așteaptă chiar și un bună ziua. Dar să mai duci și o mâncare caldă sau haine? Sunt oameni ai străzii care stau prin parcuri și diferite zone ale orașelor, vine iarna, știți cât de bine i-ar prinde o geacă groasă de iarnă sau o pătură cu care să se acopere noaptea? Sunt biserici care organizează activități misionare și duc de mâncare și haine oamenilor săraci. De ce să nu mergem la biserică să spunem „Părinte, am pregătit ceva cald pentru cei săraci” sau „Părinte, am la haine încât nu mai au loc. Vreau să le dau oamenilor care nu au cu ce să se îmbrace”?

Și atunci de ce facem parastase dacă cei adormiți nu beau, nu mănâncă, nu împărțim N pachete, N farfurii și altele

Foarte frumos ne răspunde Sfântul Cuvios Paisie Aghioritul „Parastasele sunt cel mai bun avocat pentru sufletele celor adormiți. Au puterea să scoată un suflet chiar și din iad. Și voi să faceți la fiecare Sfântă Liturghie colivă pentru cei adormiți. Grâul are semnificația lui, căci spune Scriptura: Se seamănă întru stricăciune, înviază întru nestricăciune.”

Facem parastase pentru cei adormiți pentru că aceste slujbe sunt prilej de rugăciune pentru cei adormiți. Biserica nu este nepăsătoare, ba chiar poartă de grijă tuturor și de aceea are grija celor adormiți. Nu înseamnă că dacă cineva a adormit, gata, nu mai putem face nimic. Ba dimpotrivă, cu rugăciunile noastre îi putem ajuta foarte mult pe cei adormiți. Slujba parastasului nu este nimic altceva decât o prescurtare a slujbei înmormântării. Nu se săvârșește întreaga slujba a înmormântării, ci doar anumite cântări, foarte bine alese pentru această rânduială.

Și mai este ceva care putem face pentru cei adormiți. Despre acest subiect aș putea scrie pagini întregi dar aș dori să închei cu un ultim gând: SĂ FIM LÂNGĂ DUMNEZEU!

Ca rugăciunile noastre să fie bine primite de către Dumnezeu, trebuie să fim trăitori în Biserica Lui cea Sfântă. Dacă mergem la biserică doar de Crăciun și de Paști, nu ne spovedim, nu ne împărtășim, practic Dumnezeu nu ne prea cunoaște pentru că nu mergem la El, atunci să nu avem impresia că pachetele de la moși ajută cu ceva. Avem ocazia să ne rugăm pentru cei adormiți la fiecare Sfântă Liturghie care se săvârșește în biserică. Ducem pomelnicul la Sfântul Altar iar la rânduiala Sfintei Proscomidii preoții scot miride (părticelele scoase de către preot pentru sfinţi şi credincioşi) pentru cei adormiți. Prin urmare, o viață dusă lângă și pentru Dumnezeu, nu este nimic altceva decât un balsam de mângâiere atât pentru cei vii, cât și pentru cei adormiți.

„Cei adormiți se bucură atunci când un urmaș de-al lor se află lângă Dumnezeu. Dacă noi nu suntem într-o stare duhovnicească bună, atunci suferă părinții noștri adormiți, moșii și strămoșii și tot neamul nostru. „Uită-te ce nepot am făcut!”, spun ei și se mâhnesc. Dacă însă suntem într-o stare duhovnicească bună, se bucură pentru că și ei au contribuit la nașterea noastră, iar Dumnezeu într-un anumit fel este obligat să-i ajute. Adică ceea ce va da bucurie celor adormiți este străduința noastră de a bineplăcea lui Dumnezeu, astfel încât să-i întâlnim în Rai și astfel să trăim cu toții împreună în viața cea veșnică.” – Sfântul Cuvios Paisie Aghioritul

În final, aș dori să repet din nou aceste cuvinte atât de minute care ar trebui să rămână veșnic în inimile noastre:

„Când faci prânz sau cină, nu chema pe prietenii tăi, nici pe fraţii tăi, nici pe rudele tale, nici vecinii bogaţi, ca nu cumva să te cheme şi ei, la rândul lor, pe tine, şi să-ţi fie ca răsplată. Ci, când faci un ospăţ, cheamă pe săraci, pe neputincioşi, pe şchiopi, pe orbi și fericit vei fi că nu pot să-ţi răsplătească. Căci ţi se va răsplăti la învierea drepţilor.” Luca 14, 12-14

Cornelius Florin Stoica”

De interes, de același autor:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *