Despre credință, politică și artă
Președintele în funcție al României, Klaus Iohannis, a ținut miercuri o mini-conferință de presă la ieșirea de la summit-ul Consiliului Europei. În luarea sa de cuvânt, el a perorat despre ceea ce consideră a fi pericole la adresa României și Europei. Enumerând mai multe „-isme” cu care se luptă ideologia globalistă, el a înfierat mai
Sinodul Bisericii Ortodoxe Române, reunit joi, 9 februarie, la București, a deliberat și adoptat 6 hotărâri și câteva declarații. Acesta „își menține ferm poziția favorabilă respectării drepturilor și libertăților comunităților românești din toată Ucraina, după cum sunt respectați ucrainenii din toată România”, însă citează doar parohiile ortodoxe ale românilor din nordul Bucovinei („regiunea Cernăuți”), omițând
Medicul Vasile Astărăstoae din Iași atrage atenția asupra practicilor nedemocratice, anti-românești și incompatibile cu standardele U.E. la care se dedau reprezentanții statului ucrainean față de românii născuți în nordul Bucovinei. Dacă timp de peste 30 de ani, aceștia au fost supuși politicilor de deznaționalizare, mai nou ei sunt persecutați inclusiv din punct de vedere religios,
Patriarhul Chiril al Rusiei preia propaganda politică de stat în pozițiile sale bisericești, deși recunoaște că războiul este opera Celui-Rău și declară că se roagă pentru pace. Dar el înțelege altfel atât războiul, cât și pacea: conflictul din Ucraina nu ar fi o agresiune rusească împotriva unei țări ortodoxe vecine, ci o încercare a Rusiei
