Despre credință, politică și artă
Sunt suveranist, dar nu neapărat georgist. Să mă explic, pentru că deja unii mă suspectează de „infiltrare” între suveraniști. Să facem un recurs la memorie: înainte de 24 noiembrie lumea noastră suveranistă se împărțea între simioniști, șoșocari și constantinești. Cel mai probabil tur doi la prezidențiale ar fi fost între Ciolacu și Ciucă sau între
Pe o casă din Sibiu am descoperit luni spre marți noapte un mesaj tranșant, „Moartea lui Iohanis tiranul trădătorul” (sic!, n.r.), apărut la circa o zi distanță de marele protest contra anulării alegerilor prezidențiale din 2024, organizat de un partid de dreapta în București și alte orașe. Casa respectivă se află în centrul Sibiului, nu
Nu, nu este un timp al gramaticii române. Este dilema care planează asupra loviturii din 6 decembrie, pornind de la o constatare simplă: dacă doar marginalizarea lui Georgescu era miza, puteau să lase turul doi și să măsluiască numărătoarea. A pățit-o Trump în ditamai America anilor 2020 și nu putea s-o pățească indezirabilul din Colonia
Inaginați-vă cum luptă azi ucrainenii cu rușii: pierd teritorii, pierd soldați, pierd resurse de subsol, de sol și energetice. E o bătălie pe viață și pe moarte! Un meci existențial. Cum ar fi ca, după 4 ani de confruntări violente, să se țină alegeri prezidențiale și să iasă Putin președinte la Kiev? Ucrainean să fii,
Acum, că patimile electorale s-au epuizat o dată cu anularea posibilității de a vota, atât cei care țineau cu Lasconi, cât și cei care țineau cu Georgescu au posibilitatea să-și verse în mod constructiv furia pe mouse-ul din imagine, care în curând va intra în producție de massă. „Mouse-ul fermecatPe care apeși ca un turbatTe
Pentru că alegerile prezidențiale române (turul 1) au reprezentat nu un șoc, ci o răsturnare cu picioarele în sus, depășind orice așteptări ale previzibilității, reiau aici un jurnal al trăirilor, comentariilor și ieșirilor mele de pe social media începând cu data de 24 noiembrie și, sper, până cât mai aproape de turul 2 al acelorași
Analistul politic și editorul de cărți Petru Romoșan și-a luat o pisică. Deși românul are și cetățenie franceză, el a ales, totuși, un nume englezesc pentru prietena sa necuvântătoare: Kitty (=Pisicuță). Dezvăluirea a fost făcută în emisiunea „Ce-i în gușă-i și-n căpușă” de marți, 26 noiembrie 2024, de la Gold FM și Gold TV. În
Dacă tot nu ne-au învrednicit prezidențiabilii noștri de o dezbatere televizată în care să se înfrunte unii pe alții, având în vedere că oricum media lor de vârstă este 50+ și pentru a da un aer tineresc competiției, mi-am imaginat cum ar fi o întrecere pe trotinete între ei. Așa, ca pentru o cursă cu
România, între generația PRO și generația LASCO. Între timp, fără Familia Normală, fără libertate în Covidenie, fără demnitate în fața inamicalei Ucraine, fără opțiuni în fața războiului. USR, hai că mai poți!.P.S.: Elena Lasconi se promovează pe filiera fals-tradiționalistă, cu cruce catolică la gât și brățări în trei culori la mână, dar a fost mai
